# Scandalul acţiunilor de la Alprom, disecat de procurori. Maria Bugheanu a intrat rău de tot la apă. După ce a pierdut în primă instanță, la Tribunalul Comercial Argeș, procesul cu omul de afaceri Gheorghe Văsâi,  fosta directoare de la Alprom este acum urmărită penal pentru înșelăciune de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești.

Când lăcomia învinge omenia

În paralel cu procesul pe cale civilă prin care a obținut sentință executorie pentru recuperarea unui pachet de 7,47% din capitalul social al Alprom, fapt ce îl transformă în noul acționar majoritar de  la fostul CPL, Văsâi a depus și plângere la Parchet împotriva Mariei Bugheanu. Patronul de la Financiar Urban a reclamat că, urmare a faptului că Bugheanu a acționat incorect și a vîndut de două ori pachetul de acțiuni, mai întâi lui, apoi și lui Cătălin Chelu, el a pierdut în toamna lui 2009 pachetul majoritar de la Alprom, înregistrând un prejudiciu de 5 milioane de euro, bani investiți până atunci în achiziționarea unui procent de 48% din capitalul social. În rezumat, Bugheanu a făcut contract la notar prin care se obliga să-i vândă lui Gheorghe Văsâi un număr de 384.945 acțiuni la prețul de 2,5 euro pe acțiune, valoarea totală a pachetului fiind de 962.362,40 euro. Deși Văsâi i-a achitat prima rată de 275.000 euro, așa cum s-au înțeles, iar apoi întreaga sumă, chiar și înainte de termenul scadent, Maria Bugheanu a negociat în paralel cu Cătălin Chelu. Controversatul afacerist din Galați a momit-o cu un preț dublu, de 1,8 milioane de euro, iar lăcomia Mariei Bugheanu a fost mai puternică.  Așa a ajuns, finalmente, pachetul de 7,47% la trei societăți din portofoliul lui Chelu-SC Vulturul SA Comarnic, SC Altur Slatina și SC Aprico Consult SRL. Ulterior, ca să scape, Maria Bugheanu a încercat să denunțe unilateral contractul invocând ”amânarea plăților și stresul la care a fost supusă”, lucruri infirmate ușor de Văsâi în instanța civilă, care, de altfel, i-a și dat dreptate printr-o sentință din luna iunie a.c.

Instanța dispune începerea urmăririi penale pentru înșelăciune

Cum spuneam, Gheorghe Văsâi a acționat imediat și pe cale penală împotriva Mariei Bugheanu cu o plângere depusă la Parchetul Pitești, soluționată însă cu N.U.P. Numai că omul de afaceri a contestat în instanță rezoluția dată de procuror și a avut câștig de cauză. Printr-o sentință dată pe 5 octombrie a.c., Judecătoria Pitești, prin completul prezidat de magistratul Gabriela Apostol, a admis cererea SC Financiar Urban și a desființat rezoluția dată de procuror, dispunând totodată retrimiterea cauzei la Parchetul Pitești şi începerea urmăririi penale împotriva Mariei Bugheanu pentru înșelăciune. Vă prezentăm în continuare un fragment din sentință precum și felul în care a fost ea motivată de către judecătoarea Apostol: 
”(…) Analizând soluția Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești prin prisma probatoriului administrat  de către organele de cercetare penală în cursul actelor premergătoare efectuate potrivit dispozițiilor  art 224 C. pr. pen. și al înscrisurilor depuse la dosar, respectiv sentința comercială nr. 1092/C din data de 29.06 2011 pronunțată în dosarul nr. 925/1259/2009 a Tribunalului Comercial Argeș, instanța constată nelegalitatea și netemeinicia soluției de neîncepere a urmăririi penale. Organele de cercetare penală s-au limitat la o motiva că litigiul dintre părți se poate soluționa pe calea unei acțiuni civile, neputându-se stabili  că intimata făptuitoare a intenționat, la încheierea contractului, neexecutarea obligațiilor pe care și le-a asumat. Potrivit art. 215 alin. 1, C. pen. ”Inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos material injust și dacă s-a  pricinuit o pagubă, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 12 ani”. Art. 215 alin. 3 C pen. prevede ”Inducerea sau menținerea în eroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârșită în așa fel încât fără această eroare, cel înșelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condițiile stipulate, se sancționează cu pedeapsa prevăzută în alineatele precedente, după distincțiile acolo arătate”.
Așadar, sub aspectul laturii obiective a infracțiunii de înșelăciune înducerea în eroare sau menținerea în eroare a părții vătămate se poate realiza atât cu ocazia încheierii contractului, dar și în timpul executării acestuia. Existența răspunderii contractuale nu exclude răspunderea penală și nu o înlătură. Antecontractul de vânzare-cumpărare a fost încheiat la data de 27.05. 2009, părțile convenind să fie achitat un avans de 275.000 euro din prețul total, urmând ca diferența de bani să fie achitată de 5 tranșe egale, astfel: prima rată în maxim 30 de zile, dar nu mai târziu de 30 iulie 2009, de la data intrării în societate a cumpărătorului și înscrierii în registrul unic al acționariatului, următoarele trei rate la intervale de 30 de zile de la data plății ratei anterioare, ultima rată de la data perfectării contractului de cesiune pentru întreg pachetul de acțiuni, respectiv 384.945 acțiuni. Intimata a declarat că a decis să vândă pachetul de acțiuni către Vulturul SA Comarnic, SC Altur Slatina, SC Aprico Consult SRL Galați, la un preț mult mai bun și cu plata integrală la data transferului de proprietate, deoarece reprezentantul petentei i-a solicitat în mai multe rânduri reeșalonarea ratelor stabilite în antecontract. A precizat că la data de 19.06 2009 a vândut acțiunile. Deși intimata a susținut că petenta dorea să reeșaloneze ratele, la data de 23.06 2009 a fost achitată prima rată, iar la data de 24.06 2009 petenta a achitat integral diferența de preț  și a notificat intimata prin executorul judecătoresc să se prezinte în scopul încheierii contractului. Rezultă așadar că suținerile intimatei privind încercarea petentei de reeșalonare a termenelor de plată nu se confirmă, întrucât prețul a fost integral plătit la aproximativ o lună de la încheierea antecontractului, așadar înainte de datele stabilite pentru achitarea ratelor.  Chiar dacă intimata i-a restituit petentei banii, nu se poate susține că petenta a suferit o pagubă. Însă prejudiciul suferit nu este egal cu prețul achitat în scopul cumpărării acțiunilor, întrucât acesta a fost restituit în totalitate de către intimată, ci este determinat de pierderile suferite de către petentă ca urmare a necumpărării acelor acțiuni (cele 5 milioane euro investite până atunci de Gheorghe Văsâi în cumpărarea pachetului de 48%, n.red). Din considerentele sentinței comerciale nr. 1092/C din data de 29.06 2011 pronunțată în dosarul nr. 925/1259/2009 a Tribunalului Comercial Argeș rezultă că există două versiuni de contract de vânzare-cumpărare, unul cu preț inferior și altul cu preț mai mare iar pentru a se stabili dacă este întrunită sau nu latura subiectivă a infracțiunii organele de cercetare penală vor trebui să stabilească în ce scop au fost întocmite două versiuni, una cu un preț mai mic decât cel inserat în antecontract și altul cu un preț mai mare.
Prin prisma considerentelor expuse, instanța în baza art. 278 alin. 8 lit. b , C.pr pen. va admite plângerea formulată de petenta SC Financiar Urban SRL împotriva rezoluției din data de 28.12 2010 dispusă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești în dosarul nr. 4449/P/2009, rezoluție ce va fi desființată. Se va dispune trimiterea cauzei procurorului în vede
rea începerii urmăririi penale împotriva intimatei făptuitoare Bugheanu Maria sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 215 alin. 1, 3 Cod penal.
Organele de urmărire penală vor îndeplini următoarele acte procesuale, respectiv procedurale:
– se vor audia părțile, intimata și reprezentantul petentei în legătură cu împrejurările concrete în care s-a produs fapta;
– se vor audia în calitate de martori reprezentanții SC Vulturul SA Comarnic, SC Altur Slatina, SC Aprico Consult SRL Galați pentru a se stabili împrejurările încheierii contractelor de vânzare-cumpărare și câte versiuni de contracte au existat;
– dacă după audiera părților și a martorilor se va impune, se vor efectua confruntări;
– se vor administra orice alte probe și vor fi efectuate orice alte acte procedurale necesare aflării adevărului și corectei soluționări a cauzei”

Miroase a spălare de bani

Ca să concluzionăm, e groasă! În sentința instanței se vorbește de audierea părților, a martorilor și chiar de confruntări. Procurorul e, de asemenea, obligat să cerceteze de ce Maria Bugheanu a semnat două variante de contract (unul cu preț mai mic și altul cu preț mai mare) prin care își vindea acțiunile către controversatul Cătălin Chelu. Solicitarea nu e deloc întâmplătoare, fiindcă există serioase suspiciuni de evaziune fiscală și spălare de bani. Altfel nu se explică de ce, în primul contract semnat și înregistrat de Maria Bugheanu, prețul luat de la Chelu per acțiune e mult mai mic decât cel de 2.5 euro oferit de Văsâi. E absolut ilogic ca Bugheanu să fi vândut în pierdere. Ulterior,  ea s-a speriat, mai ales că Văsâi îi luase urma, și a făcut un al doilea contract, foarte probabil cu prețul real plătit ei de către Cătălin Chelu. Cum spuneam, fiind vorba de o tranzacție foarte mare, de  1,8 milioane euro, lucrurile se complică dramatic pentru Maria Bugheanu. Am încercat să obţinem şi un punct de vedere al doamnei Bugheanu, dar domnia sa a refuzat să vorbească pe marginea acestui subiect.
Material realizat de Gabriel Grigore