# Magistrații Costin Andrei Stancu și Ioan Fundătureanu subliniază că fostul edil știa că terenul pe care l-a asfaltat până la vila secretarei Carmen Lis nu făcea parte din domeniul public sau privat al Piteștiului # Magistrații argumentează cu o autorizație de construcție din 2009 pentru terenul respectiv, semnată chiar de Tudor Pendiuc # Dragostea are un preţ! Asfaltarea drumului până la vila secretarei l-a costat pe Tudor Pendiuc ieşirea din politică, la pachet cu interdicţia de a mai candida vreme de trei ani
La începutul lunii iunie, magistrații Curții de Apel Pitești l-au condamnat definitiv la 2 ani de închisoare cu suspendare pe Tudor Pendiuc în dosarul asfaltării ilegale a drumului până la vila lui Carmen Lis, fosta sa secretară. Aceeași pedeapsă a primit-o atunci și Mircea Braniște, fostul director al ADP Pitești. Am studiat motivarea sentinței date de către judecătorii Costin Andrei Stancu și Ioan Fundătureanu (foto) în acest dosar și vă prezentăm în continuare detalii în premieră.
Reamintim că în același dosar magistraţii Curţii de Apel Piteşti l-au condamnat pe Tudor Pendiuc şi la interzicerea timp de trei ani a exercitării drepturilor prevăzute de art. 66, alin. 1, lit. a şi b din Codul Penal. Concret, Tudor Pendiuc nu mai are dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice şi dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat. Ceea ce înseamnă că, în 2020, Tudor Pendiuc nu poate candida nici la Primăria Piteşti, nici la alegerile parlamentare.
În primă instanță, în iunie 2018, Pendiuc fusese achitat de către judecătoarea Irina Lazăr la Tribunalul Argeș, însă procurorii DNA Pitești au făcut apel.
„Prima instanță a trecut cu vederea două aspecte esențiale”
După cum precizează magistrații în motivarea sentinței, ”mijloacele de probă administrate atât în cursul urmăririi penale, dar și în cursul cercetării judecătorești efectuate de prima instanță și de instanța de apel conduc la concluzia că faptele există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpați. Aceștia s-au deplasat în perioada 14-15 septembrie 2014 în zona străzilor Aleea Căminelor și Aleea Seneslau, unde inculpatul Tudor Pendiuc i-a indicat lui Mircea Braniște o suprafață de teren ce nu făcea parte din domeniul public sau privat al municipiului Pitești, în legătură cu care i-a cerut ca ADP Pitești să execute lucrări de modernizare și asfaltare. Inculpatul Braniște, cu încălcarea OG 71/2002, a dispus pentru datele de 17 și 18 septembrie 2014 transportul materialelor necesare, deplasarea unor utilaje de asfaltare, precum și a unei echipe de muncitori în vederea asfaltării suprafeței de teren totale de 506,5 mp indicate de inculpatul Tudor Pendiuc, până în vecinătatea locuinței lui Carmen Elena Lis”.
Judecătorii Curții de Apel Pitești spun și că regimul juridic al terenului asfaltat nu poate fi pus în discuție, suprafața de 506,5 mp făcând parte din fondul forestier național, fiind compusă din suprafața de 148 mp fond forestier proprietate privată, suprafață retrocedată în 2003, și din suprafața de 358,5 mp fond forestier proprietate publică a statului, aparținând Ocolului Silvic Pitești. Magistrații au constatat și ”o lipsă de rigurozitate în ceea ce privește motivarea sentinței penale” date în primă instanță de către judecătoarea Irina Lazăr la Tribunalul Argeș.
„Examinând considerentele primei instanțe (n.red. – Tribunalul Argeș) referitoare la soluția de achitare a inculpatului Braniște, Curtea observă că prima instanță a trecut cu vederea două aspecte esențiale, respectiv calitatea inculpatului de director al ADP Pitești și dispozițiile legale pe care acesta avea obligația să le cunoască și să le aplice. În plus, prima instanță a făcut abstracție de jurisprudența constantă și doctrina referitoare la cauza de neimputabilitate a erorii. Din mijloacele de probă administrate în cauză rezultă că inculpatul Braniște a avut o îndoială cu privire la situația juridică a terenului, întrucât l-a întrebat pe Tudor Pendiuc despre această împrejurare. Astfel, cu ocazia declarațiilor date în cursul urmăririi penale și în fața primei instanțe, inculpatul Braniște a precizat că ”l-am întrebat pe primar dacă este domeniu public acea stradă, iar el mi-a confirmat acest lucru”. Adresarea unei întrebări dezvăluie atitudinea inculpatului Braniște, respectiv faptul că acesta nu cunoștea sigur situația juridică a terenului respectiv, îndoială ce îl obliga însă, având în vedere calitatea de director al ADP, să efectueze verificări suplimentare cu privire la proprietarul suprafeței de teren ce urma a fi asfaltată”, mai spun judecătorii în motivarea sentinței.
Magistrații subliniază și faptul că Tudor Pendiuc știa că terenul respectiv nu făcea parte din domeniul public sau privat al Piteștiului, argumentând în acest sens faptul că în 2009 chiar fostul primar a semnat o autorizație de construcție pentru terenul respectiv.
„Inculpații au pasat de la unul la altul responsabilitatea”
În motivarea sentinței, judecătorii precizează și că ”din discuțiile interceptate între inculpatul Tudor Pendiuc și martora Carmen Lisa rezultă concluzia evidentă că inculpatul Tudor Pendiuc era la curent cu situația juridică a terenului ce a fost asfaltat. Totodată, Curtea observă că susținerea primei instanțe cum că inculpatul Tudor Pendiuc nu a confirmat convingerile martorei Carmen Lis (sau poate părerile ei) întrucât răspunsurile inculpatului sunt evazive, astfel că nici măcar o dată nu-i confirmă că este meritul lui, este contrară discuțiilor interceptate de organele de urmărire penală, așa cum s-a arătat, Tudor Pendiuc a încurajat-o pe martoră și a îndemnat-o să le spună vecinilor cine a asfaltat strada și condițiile în care s-au realizat lucrările respective: «Nu, dă-le câte un telefon. Mă, și cum a fost, nu știu ce. Ce… păi de ce? Să vadă că ești aici. E na!». Mai trebuie menționat că inculpații au pasat de la unul la altul responsabilitatea verificării situației juridice a terenului respectiv, inculpatul Braniște Mircea susținând că inculpatul Tudor Pendiuc l-a asigurat că terenul face parte din domeniul public, în timp ce inculpatul Tudor Pendiuc a învederat că inculpatul Braniște Mircea avea obligația să verifice situația juridică a terenului respectiv”.
Declaraţia unui subordonat al lui Pendiuc a contat mult la sentinţă
Judecătorii Curții de Apel Pitești au făcut referire în motivarea sentinței și la declarația lui Iulian Chiriță, martor în acest dosar și angajat la Primăria Pitești, care le-a spus anchetatorilor: ”… M-am preocupat să văd cine a făcut documentele în baza cărora a fost realizată lucrarea respectivă și am făcut legătura cu adresa nr. 44183 din 29 septembrie 2014, întrucât, deși adresa se referea la o cu totul altă stradă, asfaltarea s-a realizat în pădure într-o altă zonă. În acest sens am fost și la fața locului cu numitul Balcan Constantin și numitul Golgojanu Cristian și am constatat că asfaltarea s-a realizat într-o altă zonă decât Aleea Căminelor. Eu nu mai văzusem niciodată acel drum și nici nu avea denumirea de stradă”.
Pendiuc s-a folosit de funcţia publică obţinută prin votul cetăţenilor, în interesul unei persoane apropiate
Iată și ce mai spun magistrații la finalul motivării: ”Nu poate fi omisă în procesul de stabilire a tratamentului sancționator aplicat inculpatului Tudor Pendiuc calitatea în care acesta a săvârșit infracțiunea, respectiv aceea de primar al unei localități, folosindu-se de funcția publică încredințată prin votul cetățenilor în interesul unei persoane apropiate cu vădit scop patrimonial, dovedind astfel un real dispreț pentru modul de cheltuire a banului public”.
# E vechi pacatul …. #
Mic ori mare, cand se vede in parcare, este zmeu, se vede un fel de Dumnezeu.
Dar, de Bolta Ceriului nu poate trece. Abia atunci isi da seama cat de mic este.
… A fi om, e lucru mare !!!