Vă propun o gândire îndepărtată, de viitor, întrevăzută cu ochii minții, de fiecare dintre noi. Am la bază tradiția, de aproape jumătate de secol, de „Simfonie a Lalelelor”. Cine s-ar fi gândit, acum 50 de ani, de exemplu, că Zăvoiul de lângă Argeș, izlaz pentru caii fără stăpân, va fi atracția spre chiar 100.000 de vizitatori zilnic?! Și totuși s-a întâmplat! Dorința mea este să nu ne mulțumim cu nivelul la care am ajuns. Putem și este necesar mai mult, continuu către mai în sus, pentru a așeza cocheta Metropolă în devenire, care este Piteștiul, unde îi este locul, pe care și-l poate câștiga (nimic nu poate cădea din cer!) numai prin obiective de mare amplitudine, fundamentat stabilite, acompaniate de dorință și perseverență în a le realiza.
Aș situa în primul rând economicul, socio-ecnomicul, care înseamnă Autoturisme Dacia, de existența și dezvoltarea căreia trebuie să ținem ca la ochii din cap. Poate, alăturând un Târg (Salon) Internațional Auto și un muzeu auto, începând cu I.M.S.-urile. Pe locul doi aș situa sportul, fotbalul, prin numele providențial dat de Dobrin. I se clădește un sediu, eu aș vedea un mare Club gen Real Madrid (la dimensiunile noastre), în gestiune privată, cu o Academie-Școală de fotbal Dobrin. Pe locul trei, cu toate acuzele pe care cred că mi le atrag, situarea geo-eco-sistemică la poale de Carpați înzestrează Piteștiul cu un neestimat Domeniu Verde. Îl denumesc astfel atotcuprinzător, în primul rând a nevalorificatei (încă) Pădure Trivale, a spațiilor verzi din cuprinsul orașului realizate după conceptul și eforturile dotatului peisagist Gh. Pacea. Și, nu în ultimul rând, potențiala comoară pe care o reprezintă Lunca Argeșului după numai trei ani de găzduire a acordurilor „Simfoniei Lalelelor”.
Totul se poate desfășura, începând cu cele schițate în pastila trecută, pentru afișul celei de a 50-a ediții a S.L., reiau, un milion de bulbi plantați în această toamnă în spațiile verzi, o Colecție Națională cu 200-300 varietăți de lalele, o Expoziție realizată de profesioniști. Alături de toate acestea vă propun o Grădină a României. al cărei Proiect, ținând seama de situația existentă în Luncă, poate avea o tematică originală mai largă (de ce nu?), de „Grădină botanică peisagistă”. în care structura să nu o constituie scolastic câteva plante din numeroase genuri și specii etichetate. ci o structură de „grupări peisagiste” precum colecții de lalele, colecții de bujori, de iriși, de zambile, un rozarium cu câteva sute de varietăți de trandafiri, grădină japoneză, colecții de magnolii ș.a.
O grădină deschisă nu numai în sezonul lalelelor, dar, după un calendar, măcar pentru încă 1-2 evenimente similare, cum ar fi la înflorirea cireșilor din grădina japoneză sau în mirifica lume parfumată a trandafirilor. Un astfel de proiect complex, de amplitudine, comportă acțiunea a numeroși factori determinanți, care se impune a fi optimizați. Între aceștia, în primul rând, pepinierele orașului, dotate, echipate, eventual dezvoltate, pentru a asigura materialul săditor ornamental, pentru redesenarea vegetației în viitoarea „Grădină”, chiar o direcție specială pentru producerea bulbilor necesari, eventual o cooperare mai aplicată cu orașul înfrățit din Olanda. Treptat, sporirea valorilor în cuprinsul celor 22 ha, inclusiv un Complex Expozițional–Cultural, atrage nevoia asigurării securității, respectiv împrejmuire corespunzătoare și porți zidite cu acces reglementat. Întreprind această acțiune majoră în viața orașului nostru care, realizându-se, cu siguranță va avea un ecou peste nivelul „Simfoniei Lalelelor” sau, oricum, complementar, bazându-mă pe zodia bună în care se află administrarea municipiului Pitești. Administrația Gentea nu este veșnică, dar veșnicia și-o poate căpăta prin proiecția și demararea în urbea noastră (alături de Arena Dobrin) a unei mirifice Grădini a României – descrisă mai sus, promovând Piteștiul pe toate meridianele lumii; primul pas l-a făcut acum trei ani când Expoziția a început să fie realizată în Lunca Argeșului.
Urmează și viitorii. Vezi primarul Romanescu și Parcul din Bănie. Succesul îl am în vedere făcând apel la o consemnare a lui Adrian Păunescu pe volumul de poezie „Într-adevăr”, dăruit mie în 1988, într-o situație mai controversată din viața mea profesională datorită „stagiului la Canal” al tatălui meu. Zice poetul, „Prietenului nostru I.I., om nesupus meteorologiei conjuncturale, și de aceea atât de drag inimii noastre”… Parafrazându-l pe poet, în situația relativ similară a d-lui Gentea… „Primarului nostru Cristian Gentea, om nesupus electoralismului conjunctural și, de aceea, atât de drag inimii… piteștenilor!”
Dr. ing. Ilarie Isac
Citește și Pastila de frumos. Tulipa „Doamna Maria Brâncoveanu”
Citește și Pastila de frumos. Depozitelor 20
0 Comentarii