Web Analytics
scris joi, 08.08.2024

Are pe conştiinţă Armand Chiriloiu, directorul Direcţiei Silvice Argeş – moartea ing. silvic Sever Pahonţu? (7) Familia decedatului, făptaşii şi instituţiile statului vor să îngroape cazul!

Tortura la locul de muncă a provocat moartea ing. silvic Sever Pahonțu

Tortura ce a avut ca urmare moartea victimei se pedepseşte cu închisoarea de la 15 la 25 de ani

Cu exact 8 ani în urmă, ing. silvic Sever Pahonțu (foto dreapta), angajat la Ocolul Silvic Vidraru, din subordinea Direcției Silvice Argeș, a înregistrat la Prefectura Argeș, sub numărul 940/05.08.2016, un memoriu prin care făcea dezvăluiri grave cu privire la tortura la care era supus la locul de muncă. Însă biroul juridic, la care presupunem că a ajuns respectivul memoriu, împreună cu conducerea Prefecturii, au luat decizia să considere că acel document public nu există și au ascuns cu grijă orice informație cu privire la acesta, bineînțeles asumându-și faptele penale comise, omisiunea sesizării și favorizarea infractorului.

Are pe conştiinţă Armand Chiriloiu, directorul Direcţiei Silvice Argeş – moartea ing. silvic Sever Pahonţu? (7) Familia decedatului, făptaşii şi instituţiile statului vor să îngroape cazul!

Asta rezultă din declarațiile prefectului Dragoș Predescu din articolul Îl are pe conştiinţă directorul Armand Chiriloiu pe inginerul silvic Sever Pahonţu? (5) Prefectul Dragoş Predescu: „Dacă mâine primesc un memoriu precum cel al lui Sever Pahonţu, legea mă obligă să-l redirecţionez către instituţiile competente”. Funcționar public pe care „Jurnalul de Argeș” îl felicită, pentru comportamentul din această speță.
Ca o mică paranteză, exact în aceeași perioadă a depus un memoriu asemănător la instituțiile statului și ing. silvic Florin Urluescu, pentru un regim sancționatoriu halucinant la locul de muncă, tot Direcția Silvică Argeș, care poate și trebuie să fie încadrat tot la fapta penală numită tortură. Astfel, ca să vedem dacă e corectă încadrarea juridică, inginerul Urluescu a relatat cum a fost mutat de la Ocolul Silvic Vidraru la Complexul de vânătoare Mozacu – „cu dedicație, pentru a-mi crea probleme de serviciu și personale (sănătatea și separarea prin distanța față de familie etc) […] Programul meu începea cu ora 8.00, când pădurarul îmi descuia poarta, după care o încuia și revenea la ora 16.30 să mi-o descuie, pentru a putea ieși din țarc. În țarc nu se afla apă potabilă și, din cauza temperaturilor foarte ridicate din acea perioadă, apa pe care o luam cu mine ca s-o beau, după circa 3-4 ore nu mai putea fi consumată, încălzindu-se excesiv”.

Revenind, doi ani mai târziu după memoriul prin care ing silvic Sever Pahonțu a solicitat ajutorul statului român, acesta a decedat datorită stresului provocat de tortura permanentă, fizică și psihică, la care era supus la locul de muncă de la Ocolul Silvic Vidraru. Citez din respectivul memoriu adresat Prefecturii Argeș, devenit astfel, prin dezvăluirile conținute, de interes public: „Directorul Direcției Silvice Argeș împreună cu șeful Ocolului Silvic Vidraru au continuat să manifeste un comportament abuziv, să mă hărțuiască și să mă umilească la locul de muncă. […] În luna octombrie 2015, am fost mutat forțat cu biroul în camera/magazia îngrijitoarei de ocol, unde încălzirea nu funcționează corespunzător și sunt depozitate materialele de curățenie…”

Stimați cititori, „Jurnalul de Argeș” nu este instanță de judecată și acest articol nu este o sentință, însă opinia mea este că ing silvic Sever Pahonțu a fost supus la locul de muncă unui regim sancționatoriu care poate fi încadrat, în Codul Penal, la fapta numită „Tortura”. Ca să fie și mai limpede, voi cita în continuare din Codul Penal, art 282, alin 1: „Tortura
(1)3 Fapta funcţionarului public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat sau a altei persoane care acţionează la instigarea sau cu consimţământul expres ori tacit al acestuia de a provoca unei persoane puternice suferinţe fizice ori psihice:
c) în scopul de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori de a intimida sau a face presiuni asupra unei terţe persoane;
(2) Dacă fapta prevăzută în alin (1) a avut ca urmare o vătămare corporală, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(3) Tortura ce a avut ca urmare moartea victimei se pedepseşte cu închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(4) Tentativa la infracţiunea prevăzută în alin (1) se pedepseşte.
(5) Nicio împrejurare excepţională, oricare ar fi ea, fie că este vorba de stare de război sau de ameninţări cu războiul, de instabilitate politică internă sau de orice altă stare de excepţie, nu poate fi invocată pentru a justifica tortura. De asemenea, nu poate fi invocat ordinul superiorului ori al unei autorităţi publice”.

Așadar, dacă fapta funcționarului public se pedepsește cu închisoarea până la 25 de ani, înseamnă că a apreciat greșit dna judecătoare Gabriela Pahonțu când a declarat despre faptul că autorităţile nu au avut nicio reacţie la dezvăluirile tragice făcute de soţul său, ing. Sever Pahonţu: „Nu cred că prescripția urmăririi penale a împiedicat autoritățile să sesizeze organele judiciare!”

Citește și Dezvăluirile lui Sever Pahonţu despre intervenţiile lui Chiriloiu pentru achitarea soţiei acestuia în dosarul de corupţie

„Prejudiciile morale sau materiale create familiei domnului Sever Pahonțu”

În momentul în care ing silvic Sever Pahonțu a decedat, „Jurnalul de Argeș” a intrat în posesia memoriului depus de acesta la Prefectură cu doi ani în urmă și a apărut articolul „Dezvăluirile lui Sever Pahonţu despre intervenţiile lui Chiriloiu pentru achitarea soţiei acestuia în dosarul de corupţie”.
Ulterior, în data de 24.10.2018, a apărut articolul-interviu cu dna judecătoare Gabriela Pahonțu, intitulat „Văduva lui Sever Pahonţu îi creează insomnii lui Chiriloiu: „Copiii nu mai au tată, eu nu mai am soţ. (…) Au parcurs toate etapele de umilire a unui om”
Pe data de 30.10.2018, la câteva zile după apariția interviului, primim la redacție un email de șase pagini conținând două notificări și un drept la replică, din care spicuim următoarea afirmație: „Vă aduc la cunoștință că sunteți direct responsabili pentru toate prejudiciile morale sau materiale create familiei domnului Sever Pahonțu ca urmare a publicării celor două articole”.

Doamnă judecătoare Gabriela Pahonțu, o mică și neesențială curiozitate: Ați pus cumva această întrebare și celor responsabili cu stresul care a provocat moartea soțului dvs, ing silvic Sever Pahonțu?” Vă rog să ne răspundeți dacă ați făcut vreun demers, oricât de mic, în acest sens.
După primirea acestui email, s-a vorbit în redacție și s-a luat decizia să așteptăm să se cicatrizeze rana produsă de moartea tragică a celui care a fost soț și tată în familia Pahonțu (așa am crezut noi atunci!), și, de ce nu, poate instituțiile statului se vor sesiza și vor rezolva problema, în sensul sancționării celor vinovați. Dar, având în vedere importanța publică majoră a memoriului ing silvic Sever Pahonțu, care obligă instituții importante ale statului român și ale județului Argeș să se trezească și să ia măsurile cerute de lege, niciodată un astfel de subiect nu poate fi abandonat de presă.

Acesta a fost motivul pentru care „Jurnalul de Argeș” a repornit campania de aflare a adevărului cu privire la moartea tragică a ing silvic Sever Pahonțu.
Și, surpriză! Cu câteva zile în urmă am primit de la familia Pahonțu, din nou, o notificare și un drept la replică la care s-au anexat și documentele de acum șase ani. Ca să fie clar că s-a păstrat opinia familiei ex-judecătoarei Gabriela Pahonțu, în sensul că prejudiciul nu a fost adus de persoanele care au provocat moartea soțului Sever Pahonțu, ci de „Jurnalul de Argeș”, care insistă să se afle adevărul și vinovații să plătească.

Citește și Îl are pe conştiinţă directorul Armand Chiriloiu pe inginerul silvic Sever Pahonţu? (1)

Cu privire la dreptul la replică, avem câteva întrebări:

1. Având în vedere declarațiile dlui Sever Pahonțu, în memoriul adresat autorităților în 2016: „Pe inginerul Chiriloiu Armand îl cunoșteam deoarece în anul 2008, acesta m-a contactat personal pentru ca prin intermediul soției mele, președinta Judecătoriei Curtea de Argeș la acea dată, să intervin într-un dosar penal (dosarul nr.614/216/2007 al Judecătoriei Curtea de Argeș) pentru ca soția sa, Chiriloiu Alina, inculpată în acel dosar, să fie achitată. Speța se referea la retrocedări abuzive a 10 ha teren forestier în zona Piscu Negru de pe Transfăgărășan, care ajunseseră în proprietatea familiei Chiriloiu. Evident că nu am dat curs solicitării domnului Chiriloiu, motiv pentru care acesta m-a amenințat că va avea grijă de mine, Chiriloiu Alina a fost condamnată de instanța de fond și de către instanța de apel la pedeapsa închisorii, însă, la Curtea de Apel, în recurs a fost achitată. După achitare, domnul Chiriloiu Armand m-a contactat din nou și mi-a spus „ai văzut mă că se poate; lasă că mă ocup eu de tine…”
Întrebarea 1: De ce judecătoarea Gabriela Pahonțu nu a sesizat, încă de atunci, organele judiciare cu privire la fapta șefului soțului său, directorul Armand Chiriloiu, care i-a solicitat să facă trafic de influență pentru achitarea soției acestuia în dosarul 614/216/2007?
Întrebarea 2: Dacă judecătoarea Gabriela Pahonțu ar fi făcut această sesizare, în anul 2008, oare nu i-ar fi salvat viața ing. silvic Sever Pahonțu, soțul ei și tatăl celor doi copii?

2. Având în vedere notificarea din 2018, în care declarați: „În temeiul dispozițiilor art. 71, 74, 78, 79 și 1349 din Noul Cod Civil formulez prezenta notificare”, plus acuzațiile dvs cum că „dna Alina Crângeanu nu i-a cerut în niciun moment acordul (dnei Gabriela Pahonțu – n.r.) pentru a înregistra convorbirea telefonică și nici pentru a o face publică. Prin urmare, acest articol este rezultatul unui consimțământ viciat, obținut prin dol”
Întrebare: Nu aveați cunoștință de existența art 76 Cod Civil („Când însuşi cel la care se referă o informaţie sau un material le pune la dispoziţia unei persoane fizice ori persoane juridice despre care are cunoştinţă că îşi desfăşoară activitatea în domeniul informării publicului, consimţământul pentru utilizarea acestora este prezumat, nefiind necesar un acord scris”) sau nu ați menționat acest articol de lege cu intenție, astfel constituindu-se un adevărat dol în această poveste?

3. În corespondența, destul de bogată, dintre judecătoarea Gabriela Pahonțu și „Jurnalul de Argeș” nu ați menționat niciodată memoriul muribundului ing silvic Sever Pahonțu din anul 2016, un document de interes public și care este miezul și pricina tuturor articolelor.
Întrebarea 1: Faptul că nu s-a menționat niciodată memoriul soțului și tatălui, adresat prefecturii, un document public, nu se constituie într-un alt adevărat dol cu privire la moartea provocată a ing silvic Sever Pahonțu?
Întrebarea 2: De ce judecătoarea Gabriela Pahonțu nu a sesizat, nici de această dată, organele judiciare cu privire la fapta de tortură la care era supus soțul său, de către Șeful Ocolului Silvic Vidraru, ing. silvic Șerbănoiu Daniel, la comanda directorului Direcției Silvice Argeș, ing silvic Armand Chiriloiu?
Întrebarea 3: Oare, dacă această sesizare către organele judiciare ar fi fost făcută, fie și în 2016, nu i-ar fi fost salvată viața ing silvic Sever Pahonțu, soțul și tatăl din dreptul la replică al dvs?
Întrebarea 4: Prin solicitările către „Jurnalul de Argeș” de a nu mai publica niciun articol despre ing silvic Sever Pahonțu și de a le șterge pe cele publicate, plus amenințările la telefon de acum câteva zile la adresa colegei noastre Alina Crângeanu (Vă acționez în judecată… Ați încălcat legea), dna ex-judecătoare își apără propria incompetență, sau mai mult decât atât?

4. În interviul pe care l-ați dat de bună voie „Jurnalului de Argeș” în 2018, că nu putea ziaristul să vă oblige să vorbiți, după cum ați declarat acum câteva zile, tot „Jurnalului de Argeș”, ați spus, cu subiect și predicat: „A fost singur împotriva tuturor. Sau aproape singur. Nu a vrut să cedeze, pentru că știa că are dreptate și, din păcate, l-au învins”.
Întrebarea 1: De ce l-ați lăsat singur, dnă ex-judecătoare Gabriela Pahonțu?
Întrebarea 2: Aria de acoperire a termenului „tuturor” din expresia dvs „A fost singur împotriva tuturor” se termină la ușa familiei ing silvic Sever Pahonțu, sau nu?

Notă: Articol scris pe 5.08.2024, înainte de primirea așa-zisului „drept la replică” al ing silvic Armand Chiriloiu, director al Direcţiei Silvice Argeș
A consemnat Cristian VASILE


Citește și Îl are pe conştiinţă directorul Armand Chiriloiu pe inginerul silvic Sever Pahonţu? (2)

Citește și Îl are pe conştiinţă directorul Armand Chiriloiu pe inginerul silvic Sever Pahonţu? (3) / Gheorghe Davidescu: „Chiriloiu s-a ocupat de Pahonţu până l-a băgat în groapă”

Dreptul la replică al familiei Pahonţu

Către: Ziarul Jurnalul de Argeș (Jurnal C&G SRL)
În atenția:
Cristian Vasile-Manager (Director General)
Alina Crângeanu-Redactor Șef
Ref.: Notificare privind publicarea de către Jurnalul de Argeș a articolelor din 26.06.2024, 04.07.2024, 11.07.2024, 18.07.2024, 25.07.2024, 01.08.2024, cu titlul ”Îl are pe conștiință directorul Armand Chiriloiu pe inginerul silvic Sever Pahonțu?”

Stimați Domni,
Subsemnata Păun Andreea Elena (fostă Pahonțu), în calitate de fiică a domnului Sever Pahonțu, decedat la data de 27.09.2018, în nume personal și în calitate de mandatar pentru Pahonțu Andrei Mihai și Pahonțu Gabriela (fiu, respectiv văduvă a domnului Sever Pahonțu)
Având în vedere seria de articole intitulată ”Îl are pe conștiință directorul Armand Chiriloiu pe inginerul silvic Sever Pahonțu”, ce conține un număr de șase articole publicate la 26.06.2024, 04.07.2024, 11.07.2024, 18.07.2024, 25.07.2024, 01.08.2024 pe pagina de internet a ziarului Jurnal de Argeș, precum și pe pagina de Facebook a ziarului Jurnal de Argeș,

Având în vedere Notificarea și Dreptul la replică transmise către dumneavoastră în luna Octombrie a anului 2018, pe care le atașez prezentei, vă comunicăm următoarele:
– În aceeași manieră în care ați procedat și în anul 2018, la numai două săptămâni după decesul tatălui meu, acum, la aproape șase ani de la acea dată, ați reluat, fără acordul vreunui membru al familiei domnului Pahonțu Sever, publicarea unei serii întregi de articole referitoare la tatăl meu, folosind fără drept imaginea și numele tatălui meu, precum și informații din viața sa privată, atât personală, cât și profesională.
– Subliniez că această serie de articole reprezintă o încălcare adusă respectului datorat persoanei decedate, aducând atingere imaginii și memoriei sale (prin încercarea dumneavoatră de a-l transforma într-o victimă), cât și o încălcare a dreptului la viață privată, reprezentând o intruziune în viața personală a tatălui meu decedat și a urmașilor săi, soția și copiii.

În temeiul art. 1349 Cod Civil, vă comunic prezenta
NOTIFICARE

Prin intermediul căreia vă solicit în mod ferm ca:
1. În termen de 48 h de la data recepționării prezentei notificări, să eliminați seria de șase articole publicate în fiecare zi de Joi, începând cu data de 26.06.2024 și până în prezent, atât de pe site-ul www.jurnaluldearges.ro, precum și de pe pagina Facebook a ziarului,

2. În termen de 48 h de la data recepționării prezentei notificări, să publicați în ediția tipărită a ziarului, precum și în mediul online, pe site-ul ziarului și pe pagina de Facebook a acestuia, următorul drept la replică:
”Publicarea în lunile Iunie, Iulie și August 2024 a seriei de articole cu titlul «Îl are pe conștiință directorul Armand Chiriloiu pe inginerul silvic Sever Pahonțu» s-a făcut de către Jurnalul de Argeș fără știința și fără acordul vreunuia dintre membrii familiei Pahonțu, respectiv soția și fiii domnului Sever Pahonțu.
Mai mult decât atât, prin publicarea acestor articole Jurnalul de Argeș a încălcat în mod vădit Notificarea transmisă de familia Pahonțu în luna Octombrie 2018, prin care ne-am exrimat cu claritate dezacordul față de publicarea a orice fel de articole vizând ultimii ani din viața privată a domului Sever Pahonțu, atât personală, cât și profesională.
În continuare dezaprobăm în mod ferm orice astfel de articlole care reprezintă în realitate atacuri la adresa unor alte persoane cu care Jurnalul de Arge se află în conflict și interzicem în mod expres ca boala și ulterior decesul domnului Sever Pahonțu să fie utilizate drept muniție în scopul satisfacerii intereselor personale ale ziarului Jurnalul de Argeș.
Subliniem că prezentarea domnului Sever Pahonțu în postura de victimă reprezintă o încălcarea gravă a respectului datorat persoanei decedate și aduce o însemnată suferință familiei sale întrucât contravine în mod profund personalității și caracterului dânsului.”

3. Să NU mai publicați niciun alt articol referitor la/care să conțină informații despre tatăl meu domnul Sever Pahonțu, să NU mai utilizați numele tatălui meu și/sau orice fotografie a sa în orice material publicat de Jurnalul de Argeș, deoarece membrii de familie, respectiv soția și fiii domnului Sever Pahonțu NU își dau acordul în acest sens.
Andreea Elena Păun


Citește și Îl are pe conştiinţă directorul Armand Chiriloiu pe inginerul silvic Sever Pahonţu? (4). Ştefan Lăzăroiu, fost politician, actual om de afaceri: „Eu zic că stresul este principala boală a noastră în ultimii ani”

Citește și Îl are pe conştiinţă directorul Armand Chiriloiu pe inginerul silvic Sever Pahonţu? (5) Prefectul Dragoş Predescu: „Dacă mâine primesc un memoriu precum cel al lui Sever Pahonţu, legea mă obligă să-l redirecţionez către instituţiile competente”

Dreptul la replică al Direcţiei Silvice Argeş

Către Jurnal C&G SRL Pitești-Argeș,
În atenția Redactorului șef,

Subscrisa Direcția Silvică Argeș, cu sediul în mun. Pitești, str. Trivale nr. 82, jud. Argeș, reprezentată prin director ing. Armand Chiriloiu, în conformitate cu legislația în vigoare aplicabilă – art. 30 alin.6 și alin.8, art. 31 alin.4 din Constituția României, Codul deontologic al Jurnalistului și, prin asimilare, Decizia nr. 220/2011 privind audiovizualul,
În legătură cu articolele publicate in săptămânalul dv. – Jurnal de Argeș, cu titlul: ”Îl are pe conștiință Directorul Armand Chiriloiu pe ing. silvic Sever Pahonțu?” (1-6),

Vă solicităm să publicați integral și pentru o informare corectă a cititorilor, prezentul
DREPT LA REPLICĂ

1. Informațiile prezentate în cuprinsul materialului de presă față de care dorim publicarea prezentului Drept la replică sunt tendențioase și de natură a induce în eroare cititorii. Apreciem că prin articolele dvs. nu numai că s-a urmărit denigrarea persoanei fizice – Directorul Direcției Silvice Argeș, ci s-a urmărit și implicarea și destabilirea imaginii instituției noastre. Se prezintă cititorilor pe parcursul a mai multor articole, din săptămână în săptămână, o situație ce datează din 2018, având în centrul său un inginer silvic – regretatul Sever Pahonțu și se conturează un conflict personal, care ar fi dus în opinia dvs. la imbolnăvirea și decesul acestuia.
2. Mai mult, Direcția Silvică Argeș este prinsă de publicația Dvs. între două persoane reprezentative, adică unul dintre foștii directori – dl. Gheorghe Davidescu, care a reprezentat instituția și interesele acesteia o perioadă scurtă și actualul director – dl. Armand Chiriloiu, care activează de cel puțin doisprezece ani ca director. Faptul că vă folosiți de persoana fostului director Davidescu în încercarea de a denigra pe actualul director, conduce în realitate la implicarea directă și afectarea imaginii persoanei juridice în sine. Nu țineți cont de faptul că Direcția Silvică Argeș a reprezentat și reprezintă o instituție importantă în județ în domeniul silvic și care de-a lungul timpului și-a creat reputația la de a fi drept una dintre cele mai profitabile companii din județ, așa cum este Romsilva la nivel național, și a urmărit să ducă Argeșul în topul pieței naționale.

3. Se prezintă informații nedocumentate, cu evident iz de neadevăr, prin asociere cu tragicul deces al dlui. Pahonțu Sever, sub un puternic impact emoțional și subiectiv, special creat de dvs. în vederea producerii unui reacții în cadrul opiniei publice.
4. În opinia redactorilor acestei înșiruri de articole, s-ar găsi vinovat de decesul inginerului silvic în cauză chiar directorul instituției noastre, care ar trebui să aibă pe conștiință suferința și decesul acestuia. Sunt de necontestat suferința produsă de crunta boală, ca și decesul, însă factorii pe care îi prezentați opiniei publice ca fiind cei ce au determinat boala sunt aberanți. Mai mult, prezentați înmormântarea acestuia în urma unei așa-zise interdicții dată de director angajaților instituției de a aduce omagii. Articolele dvs. nu numai că sunt aberante, sunt și lipsite de bun simț, de parcă opinia publică ar crede că s-ar interzice astfel de lucruri sau că ar exista oameni care s-ar speria de șefii lor atât de mult, încât nu ar aduce un ultim omagiu unui defunct dacă într-adevăr ar fi dorit acest lucru.

5. Constatăm cu stupoare că afectarea imaginii Direcției Silvice Argeș este consecința demersurilor șicanatoare și intereselor personale ale unor diverși, care calomniază după bunul plac, care acuză fără dovezi și creează scenarii macabre, uitând de principii, secret profesional, respect și obiectivitate.
6. Ne este greu să credem, așa cum prezentați opiniei publice prin articolele dvs., că un fost director (în speță Gheorghe Davidescu) ar putea să aibă o asemenea atitudine și să implice cu bună-știință instituția în care a strălucit ca reprezentant în domeniul silvic și și-a creat cea mai mare parte a carierei sale, dar și pe colegii și foștii săi angajați, considerând despre aceștia că ar fi incapabili de a se împotrivi unor așa-zise ”ordine” sau de a aduce omagii sincere la evenimente nefericite.

7. Nu în ultimul rând, ne legăm de elementul pe care îl prezentați ca fiind generator al întregului conflict, respectiv faptul că i s-ar fi cerut soției inginerului – care era la acel moment judecătoare – să intervină într-un dosar penal. Nici aceste informații nu sunt credibile, când calea logică și legală ar fi fosta ca persoana/persoanele în cauză să fi sesizat organele îndrituite pentru cercetarea unor eventuale situații de influențare.
8. Învederăm că aveți o datorie decurgând din deontologia profesională de a verifica informațiile pe care le publicați și din alte surse, inclusiv să solicitați în timp util, cu bună credință, cu respectarea legii și să publicați și punctul nostru de vedere. În acest sens, încetați să solicitați puncte de vedere sau informații în preziua publicării articolului, de regulă după amiaza, astfel încât să nu putem răspunde ”până la închiderea ediției”. Prin atitudinea Dvs., demonstrați că nu sunteți echidistanți și, mai mult, nici nu ne-ați publicat Dreptul al replică atunci când v-a fost trimis, încălcând principiile transparenței, respectării adevărului și corectei informări datorate cititorilor.

9. Respectăm dreptul libertății presei și implicit al publicației Dvs., dar dorim să acționați cu bună credință, obiectivism și în scopul asigurării unei informări corecte a opiniei publice, iar nu părtinitor, și să țineți cont de faptul că exercitarea dreptului la libera exprimare comportă îndatoriri și responsabilități. Sperăm deopotrivă la a crea și menține o relație profesională bazată pe respect, responsabilitate și imparțialitate, afirmațiile tendențioase sau șicanările care ne afectează imaginea neavând nimic în comun cu ceea ce publicația dumneavoastră și-a asumat să ofere publicului, respectiv informații obiective, corecte și transparente.
10. În consecință, vă rugăm să eliminați în întregime articolul de pe publicația dumneavoastră (respectiv toate părțile sale) și să publicați prezentul Drept la replică în aceleași condiții ca și articolul inițial, în termenul și în condițiile prevăzute de normele în vigoare.
Cu stimă,
DIRECŢIA SILVICĂ ARGEŞ,
Director, Ing. Armand Chiriloiu

Citește și Îl are pe conştiinţă directorul Armand Chiriloiu pe inginerul silvic Sever Pahonţu? (6). Cazul inginerului Florin Urluescu, un alt caz de abuz de funcţie al şefului Direcţiei Silvice Argeş, Armand Chiriloiu, asupra unui subordonat

Citește și Memoriul „muribundului” inginer silvic Sever Pahonţu

Distribuie!

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole asemănătoare

Ultimele articole

Omul săptămânii

Opinie

Din ediția tipărită