Îl are pe conştiinţă directorul Armand Chiriloiu pe inginerul silvic Sever Pahonţu? (5) Prefectul Dragoş Predescu: „Dacă mâine primesc un memoriu precum cel al lui Sever Pahonţu, legea mă obligă să-l redirecţionez către instituţiile competente”

La finalul lunii octombrie 2018, soția inginerului silvic Sever Pahonțu, fosta judecătoare Gabriela Pahonțu, președinta Judecătoriei Curtea de Argeș, a acceptat să vorbească despre infernul la care a fost supus acesta în cadrul serviciului de la Direcția Silvică Argeș, sub conducerea lui Armand Chiriloiu.

Regim sancționatoriu halucinant, ca urmare a neintervenției ing. silvic Sever Pahonțu la soția sa, președinta Judecătoriei Curtea de Argeș, pentru „optimizarea” dosarului în care a fost condamnată la închisoare cu executare Alina Chiriloiu, soția directorului Armand Chiriloiu.
Inginerul silvic Sever Pahonțu, soţul ei, mort în final de cancer datorat stresului, a fost supus unor tratamente extrem de umilitoare și multe alte abuzuri. De ce? Fosta judecătoare Gabriela Pahonţu a declarat despre faptul că autorităţile nu au avut nicio reacţie la dezvăluirile tragice făcute de soţul său, ing. Sever Pahonţu: „Nu cred că prescripția urmăririi penale a împiedicat autoritățile să sesizeze organele judiciare!”
Reamintim că ing. silvic Sever Pahonțu, ajuns în condiția efectivă de muribund, a scris un memoriu halucinant prin care a adus această situație la cunoștința autorităților publice, RA Romsilva, Consiliul Judeţean și Prefectura Argeș, fără nicio reacție din partea acestora până în ziua de azi.

„Documentul nu se mai regăsește în arhivă, fiindcă a fost topit”

În continuare, pentru această campanie menită să lămurească de ce instituțiile publice nu și-au făcut datoria, am stat de vorbă cu Dragoș Predescu, prefect al județului Argeș.

D-le prefect, v-am solicitat, pe 4 iulie, în baza Legii 544/2001, să ne răspundeți la o întrebare ce face referire la un memoriu depus la Prefectura Argeș de inginerul silvic Sever Pahonțu, înregistrat cu nr. 940/05.08.2016, în care acesta dezvăluia unele infracțiuni. Ne-ați răspuns, pe 18 iulie, că documentul nu se mai află în arhiva instituției dv. Vrem, totuși, să aflăm, dacă acest memoriu a fost înaintat către instituțiile abilitate. Cum procedăm?

- Da, e o întrebare bună, dar la care nu vă pot răspunde eu, pentru că documentul (din 2016) nu se mai regăsește în arhivă, fiindcă a fost topit – nu că l-a furat cineva sau că l-a pitit cineva, ci pentru că, în conformitate cu procedura, după 5 ani, aceste documente se topesc. Dar ar fi fost, cel puțin pentru dumneavoastră, chiar și pentru mine, interesant să vedem ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi fost transmis către instituțiile competente un astfel de memoriu.

Dacă nu se găsește acel memoriu, pentru că, după o perioadă, documentele se topesc, o urmă tot a lăsat, d-le prefect, fiindcă la topire se întocmește un proces verbal. Nici acel proces verbal nu e de găsit?

- Așa este. Se întocmește un proces verbal. Am solicitat să fie căutat și scos procesul-verbal care s-a întocmit ca urmare a topirii respectivului document. Vă voi da un răspuns în câteva zile…

În acel proces-verbal ar trebui să existe anumite precizări…

- Nu știu. O să vedem ce scrie în el… Permiteți-mi să nu-mi dau cu părerea pe un înscris pe care nu l-am văzut.

Citește și Dezvăluirile lui Sever Pahonţu despre intervenţiile lui Chiriloiu pentru achitarea soţiei acestuia în dosarul de corupţie

Citește și Îl are pe conştiinţă directorul Armand Chiriloiu pe inginerul silvic Sever Pahonţu? (1)

„Am solicitat să fie căutat acel proces verbal, pentru a vedea ce scrie în el”

D-le prefect, să prezumăm că dv. primiți un astfel de memoriu, în care se face referire la mai multe abuzuri și care cuprinde și un denunț al unei infracțiuni grave: trafic de influență pentru o intervenție într-un proces. Cum procedați când primiți un astfel de memoriu?

- E un lucru reglementat de lege. Nu am inventat eu apa caldă, nu e o chestiune foarte complicată. În situația în care aspectele semnalate într-o petiție, într-un memoriu, să spunem, exced competențelor Instituției Prefectului, de fiecare dată – la toate petițiile pe care eu le-am primit – le-am transmis instituțiilor competente. A fost, de exemplu, un caz al unui angajat al Spitalului Județean, care acuza abuzuri asupra sa; inclusiv în acest caz am sesizat instituțiile competente. Menționez, totuși, că nu făcea vorbire despre aspecte penale.

Prin urmare, la un memoriu precum cel al lui Sever Pahonțu ați fi sesizat…

…Instituțiile competente. Ca urmare a celor semnalate acolo, în acea petiție - să spunem că mâine primesc un memoriu de genul acesta - legea mă obligă ca eu să-l redirecționez către instituțiile competente, constatând că eu nu sunt competent să verific aspectele semnalate.

Revenind la acel memoriu depus în 2016, în timpul mandatului prefectului Cristian Soare. Dacă nu mai e de găsit acest document și nici procesul verbal despre „topirea” lui, cum interpretați acest lucru? Sunteți prefectul județului și absolvent de Drept, deci ne puteți răspunde mai în temă. Știți că există infracțiunea de omisiune a sesizării…

- Ei, aici trebuie făcută, totuși, o distincție, pentru că, cel puțin în ceea ce privește acest memoriu, eu nu sunt măsură să vă spun dacă a fost sesizată vreo instituție sau nu, dacă a fost transmis memoriul vreunei instituții sau nu. În momentul în care vom găsi acel proces-verbal – am solicitat, cum spuneam, să fie căutat, pentru a vedea ce scrie în el și pentru a arăta că există transparență la nivelul Instituției Prefectului – ei bine, în acel moment, probabil că acel proces-verbal va da răspunsul la întrebare…

Citește și Îl are pe conștiință directorul Armand Chiriloiu pe inginerul silvic Sever Pahonțu? (2)

În cazul în care, totuși, nu sunt sesizate organele abilitate, putem vorbi despre omisiunea sesizării, la un memoriu de acest gen?

- Sunt mai multe aspecte, să știți. Omisiunea sesizării este o faptă prevăzută de legea penală, există niște elemente constitutive ale infracțiunii; nu este o chestiune certă, nu putem să apreciem în abstract o faptă de natură penală și, în nicun caz, nu pot eu, ca prefect, să fac o asemenea apreciere. Nu sunt eu în măsură să-mi dau cu părerea despre săvârșirea sau nu a unei fapte de natură penală. Nu sunt eu abilitat s-o fac, nici s-o cercetez dacă ea există sau nu există. Sigur, în momentul în care există suspiciuni – și, vă rog, nu fac referire neapărat la această speță, ci ca urmare a unor petiții sau a unor memorii – eu le-am redirecționat organelor de cercetare penală, pentru ca ele să verifice, să facă lumină.

„E foarte puțin probabil să fi fost ținută la sertar, pentru că hârtia aceasta, cumva, sub o formă sau alta, o rezoluție a avut”

D-le prefect, există posibilitatea ca prefectul din 2016 să nu fi fost informat de Serviciul Juridic în legătură cu acest memoriu?

- Teoretic, posibilitatea ca Serviciul Juridic să țină sub papuc o petiție este foarte mică. Există posibilitatea ca prefectul de atunci, la momentul în care a fost formulată sesizarea, să nu fi fost el la comandă, să fi fost unul dintre subprefecți, și atunci, efectiv, omul să nu fi știut. E foarte puțin probabil să fi fost ținută la sertar, pentru că hârtia aceasta, cumva, sub o formă sau alta, o rezoluție a avut. Pe procedură, vă spun. Fie că a fost arhivată, fie că a fost redirecționată altor instituții competente, o rezoluție a avut, o soluție a avut. E foarte puțin probabil ca să fi fost pierdută într-un sertar.

Citește și Îl are pe conștiință directorul Armand Chiriloiu pe inginerul silvic Sever Pahonțu? (3) / Gheorghe Davidescu: „Chiriloiu s-a ocupat de Pahonțu până l-a bagat în groapă”

Citește și Îl are pe conştiinţă directorul Armand Chiriloiu pe inginerul silvic Sever Pahonţu? (4). Ştefan Lăzăroiu, fost politician, actual om de afaceri: „Eu zic că stresul este principala boală a noastră în ultimii ani”