74 de ani, țăran sadea, slab ca o scândură, nas lung și ascuțit ca o săgeată, cu statura deșirată, de cum a intrat pe ușa cabinetului m-a făcut să-l asemuiesc cu baracuda, ciudatul și temutul pește răpitor ce trăiește în adâncul oceanelor. A trudit toată viața cu cârca, cu sapa sau târnăcopul, ba la fosta CAP din comună, ba în propria ogradă. Băutor de cursă lungă de țuică neaoșă, între unul și doi litri pe zi. Fumător de la vârsta de 14 ani, de „Carpați” și „Mărășești” fără filtru și fără număr, oricum nu mai puțin de două pachete pe zi.
„Cu mâncarea n-am fost lingav. În viață, tăria a fost de bază. L-am moștenit pe ăla bătrânu’, care, alcoolist fiind, a băut în viața lui cisterne de țuicomicină. A dat în cancer la stomac și în bâțâială, de nu putea să țină lingura în mână.” Are mari probleme de circulație periferică. „Mi-a zis un doctor din branșa asta că la picioru’ drept am tensiunea zero. S-a înnegrit degetu’ mare, am dureri de nu pot să dorm noaptea, mă arde carnea de la labă până la genunchi. Mă paște amputația, am mai scăzut număru’ de țigări, dar… total nu mă pot lăsa.”
I-am dat o sugestie: să meargă la biserica din satul său, iar la o icoană din preajma altarului să se jure că nu va mai băga vreo țigară în gură. „Niciodată! De ce? Pen’ că nu am încredere în popi și mai ales în ăla de belea de la noi. Acu’, ce-o vrea Dumnezeu: să-mi taie doar un deget, sau tot picioru’.”
Mi-am reamintit de un alt bolnav consultat cu ani în urmă. Avea ambele picioare amputate până la genunchi. L-am întrebat dacă mai fumează. „Cum să nu! De acum, ce dracu’ să-mi mai taie?!”
Dr. Viorel Pătraşcu
Citește și Bolnavi şi… bolnavi. Este sănătatea o problemă de siguranţă naţională?
Citește și Bolnavi şi… bolnavi. Dezlegare la ţuică
0 Comentarii