Tezaurul de la Recea, expus în Argeș, la Muzeul Județean. Cât valorează monedele

Muzeul Județean Argeș expune în luna februarie, în cadrul microexpoziției ,,Exponatul lunii”, tezaurul de la Recea.

Potrivit unui comunicat de presă al Muzeului Județean, tezaurul a fost descoperit în 1988 și recuperat de autorități, cel mai probabil parțial, în decursul aceluiași an. Nu se cunosc alte detalii legate de locul descoperirii.

Citește și: Piteştiul, în „Jurnalul de la vie” al lui Rebreanu

Este vorba despre „73 de monede identificate astfel: 10 lowentaleri olandezi, doi florini romano-germani emiși de Anton Gunther, 58 de piaștri turcești emisiuni ale sultanilor Ahmed al II-lea, Mustafa al II-lea, Ahmed al III-lea, Mahmud I, 13 zolta și două yarim zolta, emisiuni ale aceluiași Mahmud I (1730-1754).

Talerii olandezi au fost bătuți în cinci provincii diferite, în ani diferiți, după cum urmează: Holland 1576, 1598, 1616; Friesland 162?; Utrecht 1648, 1639; Westfriesland 1647 și Campen 1663, 1683, 1687. Observăm un caz tipic pentru perioada secolului al XVIII-lea în care monedele olandeze mai vechi, emise înainte cu aproape 200 de ani față de ultima monedă din tezaur, circulau nestingherite alături de nominalele otomane, aspect cauzat de procentajul superior al argintului din compoziție.

Cei doi florini romano-germani sunt bătuți de Anthon Gunther la castelul Jever și au analogii în tezaurele de la Câmpulung – dealul Crețișoara și Curtea de Argeș – strada Valea Doamnei” – se mai arată în comunicatul de presă.

Emitenții și nominalele monedelor otomane

Potrivit Muzeului Județean Argeș, „anul în care tezaurul a fost ascuns nu poate fi stabilit cu exactitate deoarece monedele bătute în vremea lui Mahmud I au inscripționat doar anul urcării pe tron al sultanului. În concluzie, perioada de ascundere a tezaurului trebuie plasată în timpul domniei lui Mahmud I (1730-1754), cel mai probabil, în timpul războiului ruso-austro-turc desfășurat între 1735-1739.

Analizând valoarea totală a tezaurului, convertită în parale, după echivalările: florinul romano-german 30 parale, talerul olandez 40 parale, kurușul 40 de parale, zolta 30 parale, iar yarim zolta-ul 15 parale, rezultă valoarea de 3200 parale sau 80 lei. Cu această sumă, în anul 1692, se putea achiziționa o prăvălie pe ,,Ulița cea Mare” în București”.

Microexpoziția va fi deschisă în perioada 1-29 februarie și va putea fi vizitată de luni până duminică, între orele 9-19, la Galeria Națională de Artă Naivă, intrarea din Bulevardul Eroilor.