Sezonul 2, „Otomanii vs Vlad Țepeș” este cea mai bună variantă video despre domnitorul Vlad Țepeș, mult mai bună decât filmul realizat în anul 1979 de regizorul Doru Năstase. Desigur, dacă vorbim de istorie și nu de filmele apărute în special pe platourile hollywoodiene care iau drept punct de plecare personajul creat de Bram Stoker în anul 1897. Aproape două sute de ani acest personaj a creat o adevărată isterie în rândul tinerilor, deveniți între timp mari specialiști în vampirologie.
Primul sezon, apărut aproape cu trei ani în urmă, ne prezintă venirea pe tronul Imperiului Otoman a sultanului Mahomed al II-lea. Cea mai mare realizare a sa o reprezintă cucerirea Constantinopolului. Această adevărată epopee este prezentată cu sobrietate și mare atenție ca partea epică să n-o umbrească pe cea istorică. Desigur, în viziunea turcească, Mahomed este prezentat ca un erou pozitiv, dar telespectatorul avizat nu poate trece peste personalitatea uriașă a împăratului Constantin al XI-lea Paleologul care a murit ca un martir apărând orașul legendar întemeiat de Constantin cel Mare.
Citește și Lecţia de istorie. Katynul românilor – Oarba de Mureş
Al doilea sezon, apărut de curând, ne interesează în mod special pentru că prezintă povestea celor doi: sultanul supranumit Fatih, adică Cuceritorul și Vlad Țepeș, domnitorul Țării Românești. Mai sunt și alte surprize cu care ne încântă producătorii turci și americani: actorul care îl reprezintă pe Vlad Țepeș este românul Daniel Niță, la fel ca și sfetnicul său cel mai apropiat, Dimitrie, interpretat de actorul Radu Micu. Și fac un lucru bun. Nu în ultimul rând trebuie spus că varianta în limba română este interpretată de cunoscutul actor Marcel Iureș.
De asemenea, din rândul prestigioșilor istorici care, așa cum ne-a obișnuit primul sezon, explică unele detalii ale serialului, fac parte și doi români: Andrei Pogăciaș, istoric militar specializat pe istorie medievală românească, cât și Mihai Florin Hasan, specializat în istorie otomană.
La acea vreme era o obișnuință a sultanilor de a cere domnitorilor români care preluau tronul să lase ca ostatec fiul ce urma să-l moștenească, zălog sigur al loialității sale. Desigur, nu întâmplător, turcii erau obișnuiți cu desele „trădări” ale domnitorilor români, după cum le dictau interesele. Acest fapt face ca atât Vlad Țepeș, cât și fratele său Radu să-și petreacă copilăria și adolescența la curtea sultanului. Fiind de vârste apropiate, între aceștia și viitorul sultan Mahomed se naște o prietenie care va dăinui până la capăt, măcar ca formă de respect.
Sezonul 2 are, după cum era de așteptat, și o serie de stângăcii, estompate însă de aspectele sale pozitive. Poate era mai bine să fie filmat în țara noastră. În acest mod se putea evita o eroare cel puțin comică, cea în care castelul Poenari, o cetate aproape inexpugnabilă, este prezentată ca o curte medievală în apropierea căreia trece un râu destul de mare, Argeșul.
Citește și Lecţia de istorie. Doctrina războiului întregului popor
Nu sunt specialist în istorie veche medievală, dar sunt aspecte pe care și un telespectator neavizat le poate constata. Însă toate aceste mici sincope nu umbresc câtuși de puțin modul cum este prezentată personalitatea marelui voievod Vlad Țepeș, cu respect, admirație, simpatie și demnitate. Numai pentru aceasta și acest sezon va rămâne în memoria românilor.
Și serialul mai spune ceva, foarte important. Un loc aparte în narațiunea celor șase episoade îl ocupă atacul din noaptea de 17 iunie 1462. Vlad împreună cu câteva sute de oșteni îmbrăcați turcește atacă tabăra cu un singur scop: să-l ucidă pe Mahomed și a fost la un pas. Realizatorii serialului o spun cu subiect și predicat că, dacă ar fi reușit, numele său ar fi stat la loc de frunte în toate manualele de istorie din lume și atunci, poate, tinerii noștri nu ar mai fi fost atât de entuziasmați de colții de vampir ai lui Dracula și ar fi fost mândri de marele lor voievod Vlad Drăculea, cum este denumit în serial, o altă bilă albă, pentru că numele său nu are, vorba românului, nici în clin, nici în mânecă cu Belzebut.
Prof. dr. Cornel Carp
Citește și Lecţia de istorie. Trădarea colonelului Sturza
0 Comentarii