# Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului și Parohia Mavrodolu II sunt lideri autoritari în Argeș în ceea ce privește suprafața de teren deținută și sumele primite din subvenții de la APIA. Multe instituții de cult din România dețin sau administrează terenuri agricole pe care le folosesc în diferite scopuri și în urma cărora primesc subvenții de suprafață. Argeșul se numără printre județele cele mai „credinciose” din țară dacă ne raportăm la numeroasele edificii de cult construite de-a lungul anilor în această zonă. Dar nici suprafețele agricole administrate de bisericile din Argeș nu sunt mai prejos. Anul trecut, la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Argeș, au primit subvenții pentru terenuri agricole 93 de unități de cult care dețin o suprafață de aproximativ 455 de hectare. În 2013, parohiile și mânăstirile din Argeș au primit 323.356,54 lei, circa 750 de mii de euro numai din subvenții pentru terenuri agricole. Ca să primească subvenții, fiecare proprietar trebuie să exploateze un teren agricol cu o suprafață de cel puțin 1 ha, iar suprafața parcelei agricole să fie de cel puțin 0,3 ha. În ceea ce privește suprafețele cultivate cu vii, livezi, culturi de hamei, pepiniere pomicole sau viticole, suprafața minimă trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha. Printre instituțiile de cult din Argeș care primesc cele mai mari sume pe suprafeţele agricole se numără Parohia Mavrodolu II, care pentru un teren agricol de 39,41 ha a primit 25.546,91 lei. Nici Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului nu stă mai prejos, la o suprafață de 36,64 ha obținând 20.318,08 lei. O altă sumă frumoasă a obținut-o și mănăstirea Aninoasa care la suprafața de 18,34 ha a ridicat de la APIA 18.253,52 lei.
Două parohii au declarat mai mult teren agricol decât cel administrat
Deși la APIA Argeș au depus cerere de plată 96 de unități de cult, trei dintre ele nu au mai primit bani pe suprafețele agricole deținute. Cum și calculele făcute de fețele bisericești nu sunt întotdeauna cele adecvate, două parohii din Argeș au declarat că dețin suprafețe mult mai mari decât cele cultivate. Parohia Sălătrucu de Sus a fost respinsă ca urmare a rezultatelor controlului prin teledetecție, realizat de cei de la APIA, care a confirmat doar suprafața de 0,94 ha față de 1,13 ha declarate inițial de instituția de cult. Cum suprafața a fost sub limita eligibilă de 1 ha, cererea a fost respinsă de la plată. O situație asemănătoare a fost înregistrată și la Parohia Bârsești-Vlădești care a declarat că deține o suprafață de 2,95 hectare de teren agricol, la control fiind confirmat doar 2,23 ha, diferența raportată la suprafața confirmată reprezentând 32,29%, procent ce depășește pe cel de supradeclarație de 20% care, conform regulamentelor europene, determină respingerea de la plată în anul în curs. În ambele situații, respingerea de la plată nu a însemnat că în instituții nu s-a desfășurat activitate agricolă, ci doar că „fermierii” nu au fost la curent cu suprafața exactă deținută. De asemenea, Parohia Gorganu de Sus, deși a depus inițial cerere de plată pentru teren agricol, și-a retras în cele din urmă cererea prin formularul „Cerere retragere totală de suprafață”, în termenul prevăzut de procedurile APIA, astfel încât acest „fermier” nu a primit nicio sumă de bani. Din 2015 pot veni vești proaste pentru instituțiile de cult care administrează teren agricol pentru că vor fi nevoite să dovedească prin documente calitatea de fermier activ pentru a obține plățile pe suprafață, iar multe dintre ele ar putea să rămână fără aceste beneficii.
Alex Vlaicu
0 Comentarii