În ziua de 21 Decembrie 2007, Spaţiul Schengen s-a mărit cu 9 state membre ale Uniunii Europene: Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia şi Slovenia.
Spațiul Schengen este o zonă de circulație liberă în Europa, conformă cu Acordul de la Schengen. Statele membre ale acestui spațiu au eliminat (sau vor elimina) controalele pentru persoane la frontierele dintre ele, astfel încât este (sau va fi) posibilă trecerea frontierei între oricare două asemenea state fără prezentare de acte de identitate și fără opriri pentru control.
Acordul de liberă circulație a fost semnat la 14 iunie 1985 în mica localitate luxemburgheză Schengen. Primele state care l-au implementat au fost Belgia, Franța, Germania, Luxemburg, Portugalia, Spania și Țările de Jos, care și-au deschis între ele granițele la 26 martie 1995. Până în prezent, 30 de state au aderat la Acordul Schengen, dintre care 27 l-au și implementat. Într-un moment istoric, la 21 decembrie 2007, nouă state, majoritatea din centrul și estul Europei, și-au deschis granițele, astfel încât pentru prima dată este posibilă călătoria liberă peste fosta Cortină de Fier.
Din Spațiul Schengen fac parte și Elveția, Liechtenstein, Norvegia și Islanda, care nu sunt membre ale UE. În același timp, Regatul Unit și Irlanda, țări membre ale Uniunii Europene (Regatul Unit până la data de 31 ianuarie 2020), au optat să nu implementeze acordul Schengen pe teritoriul lor.
Citește și:
- Eurostat: România, printre ţările cu cea mai ridicată producţie de lemn pentru combustibil din UE
- Negocieri finalizate la Automobile Dacia! Uite cu cât vor crește salariile!
Intrarea Bulgariei și României în spațiul european Schengen de liberă circulație, în luna martie 2011, s-a izbit de opoziția unor state membre, ca cea din partea Germaniei, Finlandei și a Austriei. Asta a reieșit din consultările din ianuarie 2012 ale Consiliului UE în Gödöllo (lângă Budapesta), Ungaria. Intrate în Uniunea Europeană în anul 2007, România și Bulgaria ar fi trebuit, conform înțelegerii inițiale la nivelul UE și în spiritul Tratatului de la Maastricht, să fie primite în zona Schengen în luna martie 2011. Intrarea s-a amânat însă, statele opozante, - oficial unul, două la număr -, motivând că în cele două țări ar fi unele lacune în domeniul reformelor de justiție și (tot motivație) din cauza corupției (vezi Corupția în România).
Ca urmare a numărului mare de refugiați originari din Asia, Africa de Nord etc., Franța și Italia par să fi cerut în 2011 modificarea Acordului Schengen. Această poziție este sprijinită și de alte state membre, între care Grecia și România.
Poziția germană și austriacă
Ministrul de interne al Germaniei între 2009-2011, Thomas de Maizière, participant la respectivele discuții, a justificat opoziția Berlinului prin aceea că „există lipsuri în sistemul justițiar și în domeniul corupției” în cele două țări sud-est europene, care ar fi incompatibile cu apartenența la „Schengen”. Ministrul federal de interne al Austriei, Maria Fekter, își exprima până în 2011, de asemenea, opoziția la admiterea celor două țări (Bulgaria și România) dar ulterior această poziție nu a fost oficial reconfirmată.
Ministrul (în 2013) german de interne, Friedrich, a declarat revistei „Spiegel”, că dacă bulgarii și românii vor ridica problema acceptării lor în Spațiul Schengen la Consiliul pe Justiție și Afaceri Interne al UE din martie 2013, li se va opune Veto-ul german. Ministrul a motivat această opoziție prin corupția ce ar fi în cele două state.
Opoziția Olandei față de aderarea României și Bulgariei
În vara anului 2011 a intervenit modificarea treptată în raport cu intrarea României și Bulgariei a pozițiilor Germaniei, Austriei și Finlandei în sens favorabil. În iunie 2011 Parlamentul UE s-a pronunțat pentru intrarea României și Bulgariei în Spațiul Schengen, dar Consiliul Ministerial UE nu a acceptat opinia acestuia (Parlamentului), cu motivația unor nemulțumiri exprimate de guvernele Olandei și Finlandei față de pretinse lacune în domeniul măsurilor anticorupție și combaterii crimelor organizate ce ar exista în Bulgaria și România. Aceste nemulțumiri (insatisfacții) au fost, colateral, legate de Olanda și Finlanda de ivirea potențială a pericolulului imigrației ilegale, din Turcia prin Bulgaria și România în țările UE din Spațiul Schengen, un argument opozițional ce ține exclusiv de politica internațională și nu este influențabil din România și Bulgaria.
Citește și:
- Reabilitarea termică a blocurilor se va face cu 90% bani de la UE
- Peste 66.700 de fermieri au primit finanțări nerambursabile din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală
Astfel, Olanda, care mai devreme nu exprimase decât unele rețineri, și-a accentuat în toamna lui 2011 poziția opozantă (inclusiv în decembrie) în pofida încercărilor diplomatice ale Bucureștiului de a concilia problema. Există păreri la București, că opoziția oficială a Olandei față de intrarea Bulgariei și României ar veni de la confruntări politice interne existente în această țară membră a UE, și nu reliefează fondat realitatea politică din sudestul Europei. Este evident că, dat fiind poziția geografică și mărimea teritorială a Olandei, această țară vest-europeană nu ar fi direct afectată de traficul de persoane din și spre Bulgaria și România, dacă politicienii olandezi (guvernul) ar fi și ei de acord cu intrarea celor două țări UE în Spațiul Schengen. Ar trebui să fie luat în calcul și interesul economic al Olandei care dorește să se impună în România, șantierele navale (vezi Damen Galați și Mangalia) și producția petrolieră din Marea Neagră (Petro Ventures Resources, Mazarine Energy) fiind un exemplu în acest sens.
Reacții ale României și Bulgariei la amânarea repetată
România și Bulgaria sunt nemulțumite și intrigate de aceste poziții politice, argumentele contra citate nu fac parte din criteriile de acceptare (condiții) în zona europeană Schengen, aplicate concret la intrarea altor state ale Uniunii Europene. Președintele Traian Băsescu a susținut la București, în fața diplomaților străini prioritatea politică pentru România a intrării în spațiul Schengen. El a reafirmat că România este la fel de angajată ca și celelalte țări ale UE pentru asigurarea securității interne în Uniunea Europeană. Cele două țări sud-est europene speraseră că, așa cum era programat și îndeplinind condițiile prevăzute de Tratatul de la Maastricht din 1992, ele vor intra în zonă în luna martie 2011. Însă nici până acum (septembrie 2019) nu este încă stabilit un termen până la care România și Bulgaria să fie admise, singurul opozant oficial între cele 27 de state ale UE fiind doar Olanda și conform unui interviu al unui ministru german dat la Spiegel (2013) ar fi și Germania.
Controverse UE privind extinderea Spațiului Schengen
Consiliul pe Justiție și Afaceri Interne (JAI) din UE, reunit la 22 septembrie 2011 la Bruxelles, a decis amânarea votului privind aderarea Romaniei și Bulgariei la Spațiul Schengen, în urma opoziției ferme exprimate de Olanda și de Finlanda.
Același Consiliu, ce se reunește și în martie 2013 nu are o clară agendă în privința acceptării României și Bulgariei, deși purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray, a declarat că cele două state îndeplinesc condițiile specifice acceptării, condiții conforme cu Acordul Schengen (Tratat).
| Steag | Stat | Suprafață (km²) | Populație[3] | Semnat or opted in | Data primei implemetări | Teritorii excluse |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Austria | 83.871 | 8.372.930 | 28 aprilie 1995 | 1 decembrie 1997 | ||
| Belgia | 30.528 | 10.827.519 | 14 iunie 1985 | 26 martie 1995 | ||
| Republica Cehă | 78.866 | 10.512.397 | 1 mai 2004 | 21 decembrie 2007[1] | ||
| Danemarca | 43.094 | 5.547.088 | 19 decembrie 1996 | 25 martie 2001 | Groenlanda[2] Insulele Feroe[3] | |
| Elveția[4] | 41.285 | 7.760.477 | 26 octombrie 2004 | 12 decembrie 2008 | ||
| Estonia | 45.226 | 1.340.274 | 1 mai 2004 | 21 decembrie 2007[5] | ||
| Finlanda | 338.145 | 5.350.475 | 19 decembrie 1996 | 25 martie 2001 | ||
| Franța | 674.843 | 64.709.480 | 14 iunie 1985 | 26 martie 1995 | Franța de peste mări (Departamentele și Teritoriile de peste Mări, prescurtat: DOM-TOM) | |
| Germania | 357.050 | 81.757.595 | 14 iunie 1985 | 26 martie 1995 | ||
| Grecia | 131.990 | 11.125.179 | 6 noiembrie 1992 | 26 martie 2000 | ||
| Islanda[7] | 103.000 | 318.755 | 19 decembrie 1996 | 25 martie 2001 | ||
| Italia | 301.318 | 60.397.353 | 27 noiembrie 1990 | 26 octombrie 1997 | ||
| Letonia | 64.589 | 2.248.961 | 1 mai 2004 | 21 decembrie 2007[8] | ||
| Lituania | 65.303 | 3.329.227 | 1 mai 2004 | 21 decembrie 2007[9] | ||
| Luxembourg | 2.586 | 502.207 | 14 iunie 1985 | 26 martie 1995 | ||
| Malta | 316 | 416.333 | 1 mai 2004 | 21 decembrie 2007 | ||
| Norvegia[11] | 385.155 | 4.854.824 | 19 decembrie 1996 | 25 martie 2001 | ||
| Polonia | 312.683 | 38.163.895 | 1 mai 2004 | 21 decembrie 2007[12] | ||
| Portugalia | 92.391 | 10.636.888 | 25 iunie 1992 | 26 martie 1995 | ||
| Slovacia | 49.037 | 5.424.057 | 1 mai 2004 | 21 decembrie 2007 | ||
| Slovenia | 20.273 | 2.054.119 | 1 mai 2004 | 21 decembrie 2007[14] | ||
| Spania | 506.030 | 46.087.170 | 25 iunie 1992 | 26 martie 1995 | orașele Ceuta și Melilla | |
| Suedia | 449.964 | 9.347.899 | 19 decembrie 1996 | 25 martie 2001 | ||
| Țările de Jos | 41.526 | 16.576.800 | 14 iunie 1985 | 26 martie 1995 | Aruba Curaçao Sint Maarten Țările de Jos Caraibiene | |
| Ungaria | 93.030 | 10.013.628 | 1 mai 2004 | 21 decembrie 2007 | ||
| Spațiul Schengen | 4.312.099 | 419.392.429 | 14 iunie 1985 | 26 martie 1995 |
Etapele admiterii României în spațiul Schengen
- Transmiterea de către România a unei Declarații de pregătire
- Transmiterea, de către Secretariatul General, a unui chestionar extins care va conține întrebări detaliate despre toate aspectele relevante pentru implementarea și aplicarea prevederilor Schengen
- Completarea de către România a chestionarului și transmiterea acestuia către Consiliul UE
- Vizite de evaluare, întrebări suplimentare, chestionare etc.
- Redactarea unui raport care va analiza stadiul de pregătire a fiecărui stat membru
- Decizia Consiliului UE cu privire la eliminarea controalelor la frontierele interne.
- În Consiliul Miniștrilor de Interne și Justiție din 7 și 8 martie 2013, s-a hotărât să se amâne pentru sfârșitul anului 2013 o eventuală decizie de admitere a Bulgariei, României și Croației la Spațiul Schengen.
- În mai 2018, Parlamentul European a cerut adeziunea Bulgariei, Croației și României la Spațiul Schengen.
- 8 iulie 2021 e ziua când Parlamentul European a decis cu peste 500 de voturi că România, Bulgaria și Croația trebuie să fie primite în spațiul Schengen.
Citește și:
Cu toate acestea, la Consiliul JAI din ziua de 9 decembrie 2022, prin votul negativ al Austriei, au fost respinse țările România și Bulgaria, fiind acceptată doar Croația.
Sursa: Wikipedia
0 Comentarii