În ziua de 3 Februarie 1870 a decedat,  la Budapesta, Emanoil Gojdu, avocat și om politic român de origine aromână, reprezentant de seamă al intereselor comunității românești din Transilvania și Ungaria (n.9 februarie  1802, Oradea). Foto: Rador

Studiile universitare le-a făcut la Academia de Drept din Oradea (1820-1821), Academia de Drept din Bratislava (1821-1822), iar mai apoi la Budapesta (1822-1824). Diploma de avocat a obținut-o la Budapesta, pentru ca mai târziu să o ia și pe cea de „notar cambial”. În 1824 s-a așezat la Budapesta ca avocat și politician.

Citește și: Pacient cunoscut cu comorbidităţi, internat alături de pacienţi cu Covid, la Spitalul Judeţean

Emanuil Gojdu era mândru de originea sa de român ortodox. Prin tot ceea ce a făcut, a demonstrat, atât prin acțiunile întreprinse cât și prin declarațiile politice că nu a uitat de originile sale românești și nici nu a ascuns faptul că se trăgea dintr-o familie modestă.

La locuința sa, obișnuia să țină întruniri cu deputații români. Cu aceștia și sub președinția lui, s-a discutat și un proiect de lege „pentru egala îndreptățire a naționalităților”. „Ca fiu credincios al Bisericii mele, laud dumnezeirea, căci m-a făcut român; iubirea ce am către Națiunea mea mă îmboldește a stărui în fapta, ca încă și după moarte să erump de sub gliile mormîntului, spre a putea fi pururea în sînul Națiunii”.

Prin testamentul făcut la Budapesta în 4 noiembrie 1869, și-a lăsat averea numai „acelei părți a națiunii române din Ungaria și Transilvania care aparține la confesiunea orientală ortodoxă”, pentru acordarea de burse studenților și pentru ajutorul preoților. În acest sens a fost constituită o fundație care  a funcționat între 1870 și 1917, acordând foarte multe burse studenților români, dintre care se remarcă: Traian Vuia, Octavian Goga, Constantin Daicoviciu, Petru Groza și Victor Babeș.

După 1945 „Fundația Gojdu” a fost naționalizată de regimul comunist din Ungaria. Una dintre puținele clădiri care au rămas statului român este cea a Colegiului Național Emanuil Gojdu din Oradea.

În octombrie 2005 prim-ministrul Tăriceanu și ministrul de externe Mihai Răzvan Ungureanu, au semnat cu guvernul maghiar un controversat acord care prevedea înființarea – conform legislației ungare- a unei fundații publice româno-maghiare cu numele „Gojdu”.

Citește și: Exclusiv. Dezvăluirile comandantului scos la pensie: „Le-am spus colegilor de la Poliţia Mioveni că Miuţescu va sfârşi ca Mircea Drăghici”

Criticii acestui acord – promovat legislativ printr-o ordonanță, au susținut ideea că prin adoptarea acesteia România s-ar afla în situția în care practic ar ceda gratuit patrimoniul „Fundației Gojdu”, în favoarea statului maghiar.

Parlamentul României a refuzat să aprobe acel acord, iar în martie 2008 Președinția României a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului 183/2005 pentru ratificarea Acordului româno-maghiar privind înființarea Fundației Gojdu.