18 Aprilie 1955:  A murit fizicianul Albert Einstein, descoperitorul teoriei relativității. Esența religiei lui Einstein: „Știința fără religie este șchioapă, religia fără știință este oarbă”

de | 18.04.2022 08:31 | Actualitate, Cultura, Home

În ziua de 18 Aprilie 1955 a murit fizicianul Albert Einstein, descoperitorul teoriei relativității, laureat al premiului Nobel pentru fizică în 1921. Albert Einstein (n. 14 martie 1879, Ulm, Regatul Württemberg – d. 18 aprilie 1955, Princeton, New Jersey, SUA) a fost un fizician teoretician evreu, născut în Germania, apatrid din 1896, elvețian din 1899, emigrat în 1933 în SUA, naturalizat american în 1940, profesor universitar la Berlin și Princeton. A fost autorul teoriei relativității și unul dintre cei mai străluciți oameni de știință ai omenirii.

Citește și: Ministerul Energiei plătește chirie de 53.000 de euro/lună lui Răzvan Petrovici, membru al grupului de la Monaco, trimis în judecată pentru evaziune fiscală

În 1933, ascesiunea naziștilor și a ideologiei antisemite îl determină pe Einstein să emigreze în SUA și astfel că, împreună cu o parte din studenții săi, se stabilește la Princeton, unde va rămâne pentru tot restul vieții.

  • 1932: Numit profesor la The Institute for Advanced Study, Princeton.
  • 1943: Primește funcția de consultant la Divizia de Cercetare și Dezvoltare, secția Muniții și Explozibili în cadrul Armatei americane.

În primăvara anului 1905, după ce a reflectat la aceste probleme timp de 10 ani, Einstein și-a dat seama ca esența problemei constă nu într-o teorie a materiei, ci într-o teorie a măsurării. Esența acestei teorii speciale a relativității era constatarea că toate măsurătorile timpului și spațiului depind de judecăți asupra simultaneității a două evenimente diferite. Aceasta l-a condus la dezvoltarea unei teorii bazate pe două postulate:

  • Principiul relativității, care afirmă că legile fizicii sunt aceleași în toate sistemele de referință inerțiale
  • Principiul invariabilității vitezei luminii, care arată că viteza luminii în vid este o constantă universală.

Numai viteza luminii este constantă în orice sistem de referință, lucru preconizat și de teoria lui Maxwell. Tot aici apare pentru prima data celebra sa formulă:

E=mc2. (“Echivalența masă-energie”)

Această ecuație exprimă cantitate imensă de energie ascunsă într-un corp și care poate fi eliberată atât în procesul de fisiune cât și în cel de fuziune nucleară, procese care stau la baza funcționării bombei atomice.

Citește și: Articolul care a schimbat un destin. Vlada din Ucraina a fost angajată translator la Leoni, după reportajul din Jurnalul

Iată câteva din consecințele relativității restrânse:

  • “Contracția Lorentz” sau “contracția lungimilor” însoțită de “dilatarea timpului”: Micșorarea aparentă a dimensiunilor obiectelor care se deplasează față de observator cu viteze relativiste.
  • “Efectul Doppler”: În astronomie, constă în micșorarea frecvenței (“deplasarea spre roșu”) radiației emise de corpurile cerești îndepărtate ca urmare a expansiunii Universului.
  • “Aberația luminii”: Imaginea unui obiect în mișcare (cu viteză apropiată de cea a luminii) apare comprimată asemeni unui con cu vârful indicând sensul deplasării
  • Masa nu mai este constantă și nici timpul nu se mai scurge cu aceeași viteză, mai ales la viteze foarte mari.

Teoria relativității restrânse aduce o explicație clară celebrului experiment Michelson-Morley (1887) putând fi considerat chiar o generalizare a rezultatelor acestuia.

Einstein a fost primul care a unit mecanica clasică cu electrodinamica lui Maxwell. Elaborând teoria relativității restrânse, Einstein a spart tiparele unor concepții geniale, clădite cu peste două secole în urmă, de către Isaac Newton în a sa Philosophiae naturalis principia mathematica (1686), dovedind o intuiție și un curaj exemplar. Prin aceasta a fost capabil să ofere o descriere consistentă și corectă a evenimentelor fizice din diverse sisteme de referință inerțiale fără a face presupuneri speciale cu privire la natura materiei sau a radiației, sau a felului cum ele interacționează.

După 1919, Einstein, în urma observațiilor astronomice ale eclipsei din 1919, devine tot mai cunoscut pe plan mondial în urma unor articole elogioase din The Times și The New York Times.

Citește și: Abia după 6 ani începe procesul. Mama tânărului mort pe şantierul lui Inquieto: „L-am adus cu capul în pungă, în prosoape şi în pungă…”

Einstein și-a folosit renumele pentru a-și propaga propriile sale vederi politice și sociale. Cele două mișcări sociale care au primit întregul său sprijin au fost pacifismul și sionismul. Astfel în 1919, alături de Maksim Gorki, Henri Barbusse și Rabindranath Tagore, semnează o proclamație pentru libertatea omului.

În timpul Primului Război Mondial a fost unul din puținii savanți germani care au condamnat public implicarea Germaniei în război. Astfel, chiar în anul declanșării războiului, 1914, Einstein semnează o proclamație împotriva acestuia, Manifest către europeni. În anul următor, 1915, aderă la mișcarea pacifistă “New Fatherland League”.

În 1923 vizitează Palestina, pe atunci sub mandat britanic, unde este primit de guvernator și în coloniile evreiești. Pe muntele Scopus inaugurează Universitatea Ebraică din Ierusalim, un vis mai vechi la materializarea căruia a contribuit personal prin strângeri de fonduri; savantul o vedea ca instituție deschisă tuturor evreilor care în Europa erau respinși de naționalismul endemic pe motive etnico-religioase, și care în opinia lui ar deveni cea mai mare realizare în Palestina după distrugerea Templului din Ierusalim. Împlinirea visului einsteinian de a vedea Universitatea creată, este însă umbrită de faptul că în fruntea așezământului este pus un rabin; ca reacție Einstein refuză să predea acolo, considerând ca instituția trebuie să rămână un loc de cercetare liber. Cu ocazia aceluiași voiaj Einstein mai face o constatare copleșitoare: anumiți sioniști nu îi respectă pe frații lor arabi, în timp ce Einstein credea că fusese încheiat un acord care să prevină aceste gen de derive; savantul constată înspaimântat fundamentalismul născându-se printre unii dintre coreligionarii lui.

Einstein a fost ținta unor numeroase atacuri antisemite în Germania. Chiar și teoriile sale științifice au fost ridiculizate în public, inclusiv Teoria relativității ca fiind “negermane”.

Cu venirea lui Hitler la putere în 1933, Einstein, care se afla în vizită în USA s-a decis imediat să emigreze. A primit o funcție la Institute for Advanced Study, în Princeton, New Jersey.

Citește și: Agentul imobiliar i-a dat de gol pe patroni: blocul Titidan are 11 etaje şi nu 10, cum scrie în autorizaţie

Einstein a regretat profund faptul că descoperirile sale au fost utilizate pentru crearea bombei atomice, avertizând cu privire la pericolele pe care le prezintă armele nucleare. Din acest motiv s-a implicat nu numai în promovarea sionismului, ci și în mișcarea pentru pace. Astfel că în 1933 publică scrierea-manifest Why War? (“De ce război?”).

În 1944, manuscrisele celebrelor sale lucrări scrise în 1905 privind Teoria Relativității sunt vândute la licitație, în Kansas City, pentru 6 milioane de dolari, ca o contribuție pentru efortul de război american.

În 1948, Einstein, suporter activ al sionismului, salută cu entuziasm crearea statului Israel dar, patru ani mai târziu, în 1952, când David Ben-Gurion îi oferă președinția statului Israel, el o refuză.

În 1955, Einstein semnează împreună cu Bertrand Russel, o proclamație împotriva amenințării nucleare.

Despre religie

Religiozitatea nedefinită a marelui savant se referă mai degrabă la admirația pe care acesta o nutrește față de structura lumii, care se revelează treptat cu ajutorul științei. În 1926, într-o scrisoare adresată fizicianului Max Born, Einstein, referindu-se la principiul incertitudinii, scria: „Eu, în orice caz, sunt convins că El nu se joacă cu zarurile.”

„Dacă există ceva religios în mine, aceasta este admirația fără limite față de structura lumii atât cât ne-o poate dezvălui știința.”

Einstein a scris teologie a religiei cosmice, în care descifrarea rațională a enigmelor naturii este un act religios. Astfel „Știința fără religie este șchioapă, religia fără știință este oarbă” înseamnă că religia lui Einstein este chiar știința. Pentru Einstein, Dumnezeu și natura sunt același lucru. Religia și filosofia sa constituiau un tot unitar cu contribuțiile sale științifice

Citește și: Mama pilotului mort: „Să-şi ia decoraţiile înapoi, să le dea copiilor lor! Al meu e la doi metri sub pământ”

În Germania, Ministeriul pentru Educație și Cercetare (Bundesministerium für Bildung und Forschung) a declarat “Anul Fizicii 2005” ca “Anul Einstein”: s-au împlinit 100 de ani de la lansarea teoriei relativității și 50 de ani de la moarte și au avut loc o serie de manifestări științifice și de popularizare a teoriilor sale.

În cinstea sa, elementul cu numărul de ordine 99 în sistemul periodic al elementelor a fost numit Einsteiniu.

De asemenea, un crater lunar îi poartă numele.

În 1912, Einstein este admis ca membru al Academiei de Științe din Berlin.

Venerat de comunitatea oamenilor de știință, Einstein a fost considerat omul secolului, iar numele său este asociat, în cultura comună, cu ideea de geniu.

Moartea

Din cauza unei boli netratate de o lungă perioadă de timp și refuzului de a i se efectua o intervenție chirurgicală asupra arterelor cardiace, Einstein se stinge din viață în 1955 în urma unui atac de cord. Conform dorinței sale, marele savant a fost incinerat, iar cenușa a fost aruncată într-un râu necunoscut din New Jersey.

Înaintea incinerării, patologul Spitalului Princeton, Thomas Stoltz Harvey i-a scos creierul, pentru a fi păstrat, fără permisiunea familiei, în speranța că în viitor se va descoperi ce l-a făcut pe Einstein atât de inteligent.

Citește și: DNA a cerut anul trecut interdicţie pentru Elena Udrea de a părăsi ţara, dar instanţele au refuzat

Prin testament, Einstein a cerut ca funeraliile să se desfășoare fără ritual religios sau ceremonie oficială, să fie incinerat, iar ora să fie ținută secretă. La crematoriu, trupul neînsuflețit a fost însoțit doar de câțiva prieteni apropiați.

Distribuie!

Articol scris de Cristian Vasile

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Ultimele articole

”Good vibes” pentru prima oară pe scena Filarmonicii Pitești
”Good vibes” pentru prima oară pe scena Filarmonicii Pitești

Festivalul internațional de canto pentru copii și tineret ”Good vibes” s-a desfășurat la Pitești, în perioada 20-21 mai 2022.  La această competiție, s-au înscris peste 200 de copii, din care au rămas 100 de copii, după preselecții, din România, Republica...

Pitești: Reabilitarea scărilor publice, pe strada Făgăraș
Pitești: Reabilitarea scărilor publice, pe strada Făgăraș

Primăria Municipiului Pitești, prin Administrația Domeniului Public, a executat lucrări aferente proiectului ”Reabilitare scări publice strada Făgăraș, zona blocurilor E1-E2, E2-E3, E3-E4 - Școala Gimnazială Alexandru Davila, municipiul Pitești, județul Argeș”....


Loading RSS Feed