,,… Aşa dar, D-lor deputaţi, nu am cea mai mică îndoială şi frică de a declara în faţa reprezentanţei naţionale că noi suntem o naţiune liberă şi independentă. (Aplause îndelung repeţite). Însă, D-lor, acum încep greutăţile, fiindcă noua noastră condiţiune cu definirea independenţei noastre într’un mod mai determinat şi mai absolut trebue să fie acceptată de Europa. Aci este cestiunea, aci se reclamă patriotismul, aci se reclamă, aci se reclamă sânge rece. Eu cât pentru mine, nu m’am îngrijit de loc de notele lui Savfet-paşa (Aplause); dar foarte mult m’am îngrijit de acele cuvinte , zise la tribuna parlamentului din Londra, că România face parte integrantă din imperiul otoman şi că armata otomană poate trece Dunărea. Aceste cuvinte m’au îngrijit. Dar ce să facem? Să stăm morţi ? Nu, D-lor, căci morţilor nimeni nu le poate ajuta; nimeni nu comptează cu morţii.( Aplause prelungite). Noi trebue să dovedim că suntem naţiune vie, trebue să dovedim că avem conştiinţa misiunii noastre, trebue să dovedim că suntem în stare să facem şi noi sacrificii pentruca să păstrăm această ţară şi drepturile ei pentru copiii noştri, şi această misiune în momentele de faţă este încredinţată fraţilor şi fiilor noştri cari mor la hotare. (Aplause prelungite).” Extras din Documente Privind Istoria României: Războiul Pentru Independenţă, vol. 2 (1 ianuarie 1877 – 9 mai 1877), Ed. Academiei R.S.R., Bucureşti, 1952, p. 667-668.
Pornind de la declaraţia de independenţă a lui Mihail Kogălniceanu rostită în Parlamentul României, acţiunile pentru recunoaşterea acesteia se vor muta pe frontul de luptă, alături de armata rusă împotriva Turciei, fiind consfinţită prin faptele de eroism de la Griviţa, Vidin, Smârdan şi Plevna de la sfârşitul anului 1877.
Scenele acestor acţiuni militare au fost transpuse în lucrările unor maeştri ai penelului: Ştefan Luchian (,,Roşior”, ,,Înainte băieţi”), Brăduţ Covaliu (,,Asaltul de la Griviţa”), Sava Henţia (,,Întâlnirea”) sau în lucrările celui ce a fost în mijlocul acestor acţiuni, pictorul Nicolae Grigorescu (,, Artilerişti în marş”, ,, Atacul de la Smârdan”, ,,Santinela”, ,,Gornistul”).
Reproducerile acestor opere, documentele legate de actul de la 9 mai, cât şi de urmările acestuia, contribuţia argeşenilor şi muscelenilor la obţinerea independenţei, pot fi vizionate în cadrul expoziţiei tematice organizate de Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeş – Secţia Colecţii speciale, între 7 – 11 mai 2013. Expoziţia „136 de ani de independenţă statală a României” este realizată de Magda Roşoiu şi Gabriela Rădulescu în colaborare cu Arhivele Statului, Piteşti.
Magda Roşoiu
0 Comentarii