S-a decis! Aproape 300 de imigranţi vor ajunge în Câmpulung, urmând să fie adăpostiţi în fostul Centru de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi. Până la urmă, municipiul muscelean nu a scăpat de valul de refugiaţi, iar noua situaţie va agrava până la destabilizare climatul social, în condiţiile în care în zona Muscel se constată deja schimbarea raportului etnic în favoarea rromilor. Procedural, concretizarea transformării fostei unităţi militare în centru pentru refugiaţi se va produce după ce Guvernul va transfera imobilul de la Jandarmerie la Inspectoratul pentru Imigrări.

Sirienii vor fi cazați în regim semi-deschis

Aşa cum ni s-a comunicat în mod direct de la Ministerul Administraţiei şi Internelor, complexul unităţii militare care a găzduit până în anul 2012 Centrul de Jandarmi va fi predat parţial de către Jandarmeria Română către Inspectoratul General pentru Imigrări. În aceeaşi locaţie va continua să funcţioneze şi subunitatea de intervenţie destinată menţinerii ordinii şi liniştii publice în zona Muscel, considerându-se că aceasta va avea şi sarcina supravegherii îndeaproape a imigranţilor. Cei cazaţi în centru se vor afla într-un sistem semi-deschis, acesta presupunând libertate totală de mişcare în fosta cazarmă, dar şi posibilitatea de părăsire a locaţiei cu bilet de voie, cu respectarea anumitor reguli. Imigranţii se vor gospodări singuri, în sensul că li se vor pune la dispoziţie cele necesare pentru prepararea hranei şi curăţirea hainelor şi a spaţiilor de cazare.

Demersuri muscelene inutile la București

Problematica existenţei unui adăpost pentru refugiaţi la Câmpulung este mai veche. În urmă cu câţiva ani, Uniunea Europeană a demarat un proiect privitor la amenajarea de centre pentru imigranţi în statele membre, atenţia fiind îndreptată şi către România. Totul se făcea pe bani europeni, iar autorităţile române au luat în calcul cheltuirea acestora. Printre locaţiile ţintite s-a aflat atunci şi fostul Centru de Jandarmi de la Câmpulung, de curând desfiinţat. Faţă de ceea ce se întâmplă acum, atunci a existat reacţie din partea autorităţilor locale. Fostul primar Călin Andrei a contraatacat cu ideea mutării Poliţiei în acel complex, dar Ministerul Administraţiei şi Internelor a replicat cu lipsa fondurilor necesare amenajării noului sediu pentru poliţişti. Erau anii în care se resimţeau efectele crizei economice. Demersurile fostului primar au continuat, iar ultimul răspuns al Internelor a fost prevestitor de oaspeţi: fostul Centru de Jandarmi rămâne la dispoziţia Ministerului.
În 2015, după ivirea insistentă a zvonului privitor la debarcarea imigranţilor în Câmpulung, dar numai după sesizarea presei, autorităţile locale au încercat să dovedească interes faţă de subiect. Primarul interimar Liviu Ţâroiu a revitalizat ideea preluării fostului Centru în scopul deservirii Poliţiei şi Pompierilor, şi a susţinut mereu că merge de mână cu deputatul Gheorghe Marin la Minister, spre înfrângerea intenţiei de colonizare a municipiului muscelean. Până ca cei doi să ajungă să vorbească direct cu vicepremierul Gabriel Oprea, decizia a fost luată.

Reacţii muscelene

Fostul primar Călin Andrei: „Găzduirea de imigranţi în centrul Câmpulungului este incompatibilă cu intenţia de dezvoltare pe plan turistic a localităţii”

Dincolo de poziţiile primarului interimar Țâroiu şi a deputatului de Muscel – Gheorghe Marin, senatorul de Câmpulung, Ion Popa, este departe de problemă, iar alte persoane publice din municipiu au păreri diferite despre venirea imigranţilor. Vă prezentăm în continuare câteva opinii.

# Sergiu Cicu, lider ALDE Câmpulung: „La cât ne place nouă, românilor, muscelenilor în special, să ne băgăm în seamă, am putea spune că noi suntem de vină pentru ceea ce se întâmplă. La câte zvonuri au fost lansate privitoare la venirea imigranţilor, poate că tocmai acest lucru a dat idei celor de la Bucureşti. Oricum, nu ştiu în ce măsură e pregătită comunitatea noastră pentru aşa ceva. Impactul va fi dur, negativ asupra zonei. Va fi o povară în plus pentru Câmpulung, adăugată celorlalte probleme”.
# Călin Andrei, fost primar al Câmpulungului: „Nu aş vrea eu să comentez acest lucru… Este clar faptul că găzduirea de imigranţi în centrul Câmpulungului este incompatibilă cu intenţia de dezvoltare pe plan turistic a localităţii”.

Preotul Dorel Stoica: ”Imigranții vor încerca să fure, să înşele, vor intra în contact cu tinerii noştri, dar şi cu cei vârstnici”

# Preotul Dorel Stoica spune următoarele vizavi de venirea imigranților:  „Problema este foarte delicată. Pe de o parte, suntem oameni, suntem creştini şi nu ne lasă indiferenţi suferinţa altora. Dar pe de altă parte, trebuie să vedem dacă nu cumva prin ajutorarea lor facem rău bunilor noştri creştini, imigranţii fiind de altă religie. Iar din mass-media aflăm că unii sunt rău intenţionaţi, aşa-zişii terorişti. Iar noi avem experienţa de acum 30 de ani a venirii libienilor. Impactul va fi puternic pentru noi. Aceşti oameni sunt hăituiţi, sunt înfometaţi… Vor încerca să fure, să înşele, vor intra în contact cu tinerii noştri, dar şi cu cei vârstnici”.
# George Bălan, consilier local, fost primar: „Nu sunt de acord cu venirea imigranţilor la Câmpulung. Este incorect să ni se impună acest lucru de Uniunea Europeană, un organism care ştim cu toţii cum a reacţionat la ideea primirii ţării noastre în Spaţiul Schengen. Românii au fost extrădaţi din ţările europene, iar acum sunt primiţi refugiaţi de pe alte continente”.

Asociaţia „Salvaţi Muscelul”: „Găzduirea sirienilor ar aduce avantaje Câmpulungului”

O asociaţie a foştilor angajaţi de la ARO, „Salvaţi Muscelul”, a comunicat public un punct de vedere care poate fi considerat favorabil ideii de aducere a imigranţilor în Câmpulung. „În Câmpulung, aproape fiecare familie are rude emigrate în alte ţări şi vă rog să vă gândiţi ce s-ar fi întâmplat cu aceste rude ale dumneavoastră dacă acolo unde au ajuns ar fi fost izgonite şi trimise, cu criminală indiferenţă, să moară de foame!”, se arată în comunicatul Asociaţiei „Salvaţi Muscelul”, sub semnătura lui Dan Ştefan. „În opinia noastră, găzduirea refugiaţilor sirieni în oraşul nostru ar aduce următoarele avantaje economice:
– fonduri ale UE pentru amenajarea şi dotarea spaţiilor în care vor fi cazaţi;
– creşterea consumului local de produse agroalimentare, servicii plătite din fonduri UE;
– creşterea siguranţei vieţii locale prin creşterea numărului de jandarmi şi poliţişti cu misiune de a asigura protecţia cetăţenilor din Câmpulung;
– aducerea localităţii Câmpulung Muscel pe harta interesului UE privitor la modul de găzduire a refugiaţilor sirieni, situaţie ce ar determina refacerea căilor de acces spre Câmpulung şi prezentarea situaţiei dramatice a fostei prime capitale a Ţării Româneşti, transformată de guvernanţii care şi astăzi se agită spre paguba noastră în groapa de gunoi toxic a Europei” – acestea sunt părerile celor de la „Salvaţi Muscelul”.
Cătălin Ion Butoiu