# Apador CH a găsit condiții infernale în pușcăria de la Mioveni și a solicitat Ministerului de Justiție investiții majore, dar nu grațierea deținuților

În 2016, înainte de apariția protestelor de stradă îndreptate împotriva grațierii și amnistiei, văzute de actualul Guvern ca modalitate de rezolvare a problemelor din penitenciare, Organizația APADOR CH solicita Ministerului Justiției, în urma unei vizite la Penitenciarul Colibași, investiții masive pentru a asigura condiții umane în spațiile de detenție.

În raportul elaborat după respectiva vizită (efectuată în ianuarie 2016) se vorbește despre supraaglomerare, lipsa igienei și temperatura extrem de scăzută din celule  și recomandă de urgență găsirea unei soluții tehnice de furnizare a agentului termic, dar și igienizarea spațiilor de deținere măcar prin folosirea produselor de curățenie. Asociația solicită extinderea programului de furnizare a apei calde și înlocuirea saltelelor infestate cu ploșnițe, vorbește despre tratamentul inuman și degradant din carceră dar nu vede ca soluție, grațierea. De altfel, organizația care militează pentru drepturile persoanelor lipsite de libertate și-a exprimat poziția față de acest aspect chiar recent susținând că de această ordonanță ar beneficia și criminalii, pedofilii, traficanții de persoane și de droguri și cei care au săvârșit crime împotriva umanității. Totuși problemele din sistem sunt reale iar în ceea ce privește Penitenciarul Colibași toate semnalele transmise în ultimii ani de rudele pușcăriașilor de la Colibași, (inclusiv prin intermediul Jurnalului de Argeș), se dovedesc reale, ba chiar, din constatările celor de la APADOR-CH întrec orice imaginație. Realitatea bate filmul, cum s-ar spune.

Căldură cu program

La data de 28 ianuarie 2016, două reprezentante APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Colibași. Ultima vizită făcută de reprezentanți ai APADOR-CH aici fusese în 2007. La data vizitei, după cum au relatat cele două doamne, una din ele fiind cunoscuta avocată CEDO, Nicoleta Popescu, deși temperatura afară era pozitivă și ziua era însorită, în penitenciar, în toate secțiile de deținere era foarte frig iar căldura era asigurată conform unui program termic afișat la avizier: 03.00-05.00, 10.00-11.30, 15.30-17.00, 22.00-24.00. Directorul penitenciarului, Emanuel Conea, nu a negat că ar cunoște această situație și a precizat că există „un litigiu pe conducte” cu o firmă care nu și-a respectat obligațiile contractuale. A pomenit însă ceva despre preluarea unei centrale termice dezafectate, însă în stare de funcțiune, de la administrația publică locală care s-a oferit să o ofere penitenciarului prin transfer fără plată. Situația părea extrem de gravă însă conducerea penitenciarului nu a putut prezenta reprezentantelor asociației, la momentul respectiv, un termen de soluționare a acestei probleme.
„Toate aceste camere nu aveau la data vizitei nicio sursă funcțională de căldură, în ele era extrem de frig, se aflau într-o stare de degradare avansată, cu saltele murdare, cu o igienă precară, iar una dintre camere nu avea scurgere la chiuvetă fiind improvizată o sticlă de plastic în loc de sifon”, se arată în raportul semnat de Nicoleta Popescu și Dollores Benezic.

Nivel de supraaglomerare mare

La data vizitei, efectivul total era de 693 de persoane dintre care 10 femei şi restul bărbați. Erau încadrați pe regimuri după cum urmează: 110 – regim maximă siguranţă, 431 – regim închis, 14 – regim semideschis, 27 – regim deschis. 6 erau neincluși în vreun regim încă, aflându-se în perioada de observare-carantină, 1 – provizoriu regim închis, 2 – provizoriu regim semideschis, 102 arestaţi preventiv. Suprafața totală a spațiilor de cazare este de 1997,88 mp, fiecărui deținut revenindu-i aproximativ 2,88 mp „prin urmare,  un nivel de supraaglomerare mare”.

Majoritatea deținuților sunt diagnosticaţi cu tulburări psihice, însă nu sunt tratați adecvat. Tratamentele stomatologice constau doar în extracții

La capitolul îngrijiri medicale lucrurile stau însă și mai rău, în privința celor de la APADOR. Asistenţa medicală este asigurată de 16 cadre medicale, din care 2 medici de medicină generală, 1 medic stomatolog, 11 asistenți medicină generală, 1 asistent medical igienă şi 1 asistent farmacie. Numărul mediu de consultaţii pe zi este de 90 de deţinuţi. În anul 2015 în evidenţa cabinetului medical au fost 221 de bolnavi cronici, 41 de deţinuţi cu hepatită cronică şi 100 de deţinuţi cu boli psihice în tratament. „Este evident că 2 medici pentru 700 de persoane private de libertate face ca actul medical să fie aproape inexistent, iar timpul alocat unei consultații individuale, de doar câteva minute, să fie insuficient”.
Asistenta medicală cu care au discutat reprezentantele APADOR-CH a precizat că cele mai dese afecţiuni sunt afecţiunile psihice, în proporţie de 80% din totalul deţinuţilor, marea majoritate fiind diagnosticaţi cu tulburări psihice, însă nu sunt în tratament de specialitate. Mai mult, o deținută a declarat că și-a achiziționat din bani proprii, în baza cererii adresate cabinetului medical și aprobată în prealabil de director, medicamente (Nurofen și Augmentin) care i-au fost înmânate după aproximativ 10 zile de când le-a solicitat, însă medicamentele nu au fost însoțite de bonul fiscal, iar deținuta nu știa cât au costat aceste medicamente. Majoritatea deținuților s-au plâns că tratamentele stomatologice constau doar în extracții deoarece li se invocă lipsa materialelor necesare efectuării tratamentelor dentare de specialitate.
În anul 2015, conform evidențelor puse la dispoziție de reprezentanții penitenciarului, au fost acordate 2.979 de tratamente aplicate în asistența medicală dentară. Mai mulți deținuți s-au plâns că dacă au probleme de sănătate într-o altă zi decât cea în care camera lor este programată la cabinet nu sunt duși la doctor decât dacă prezintă o urgență majoră. Tot din datele puse la dispoziţie de penitenciar s-a constatat că în anul 2015 au avut loc următoarele incidente în care au fost implicaţi deţinuţii: 35 automutilări, 50 refuz de hrană, 2 intoxicaţii cu medicamente, 1 deces.

Carne în frigidere, dar nu și în farfuriile deținuților

Blocul alimentar cu o igienă precară, pereții plini de mucegai, igrasia fiind prezentă în tot spațiul, sistemul de ventilație nu funcționa la capacitatea necesară, pe podea multe bucăți de gresie sparte sau lipsă. Pe jos erau apă și grăsime, ceea ce făcea aproape imposibilă deplasarea, existând un risc serios de accidentare: iată tabloul care li s-a înfățișat celor două reprezentante ale organizației. Spațiile adiacente blocului alimentar erau folosite pe post de depozite de alimente și nu exista o cameră destinată strict alimentelor ce urmează a fi folosite pentru ziua curentă, cu evidențierea clară a cantităților. Toate erau puse la grămadă. Existau congelatoare care păstrau carne congelată de ceva timp (stoc), dar în același timp se și tranșa carne proaspătă venită în carcasă, și care exista în cantități mari în camerele frigorifice. Explicațiile reprezentanților penitenciarului au fost alambicate și nu au convins reprezentantele asociației de ce se folosea atât carnea congelată cât și carnea proaspătă și de ce nu era folosită primă dată cea congelată care era în stoc. De asemenea nu era foarte clară perioada de timp în care urma să fie folosită carnea – congelată sau proaspătă – explicațiile reprezentanților penitenciarului fiind contradictorii. Într-o anticameră la una dintre camerele frigorifice, la temperatura camerei se aflau mai multe recipiente (bidoane de plastic albastre) neacoperite, murdare, în care era păstrată în saramură o cantitate mare de brânză sărată (tot stoc) cu un miros neplăcut. Una dintre explicații a fost că brânza și carnea abia veniseră de la Pelendava. De asemenea, pe unul dintre holuri existau câteva recipiente cu niște legume proaspăt curățate (morcovi și cartofi), deși masa de prânz tocmai fusese finalizată. Responsabilul cu blocul alimentar a declarat că legumele respective urmau să fie folosite a doua zi și că asta este practica în unitate, ca legumele să se curețe de pe o zi pe alta.
„Cantitatea mare de carne existentă în depozitele blocului alimentar la data vizitei nu părea să se regăsească în hrana deținuților din ziua vizitei. Unii deținuți au arătat reprezentantelor asociației bucățile primite alături de tocana de legume, din ziua respectivă. Acestea erau bucăți de slănină în principal, cu foarte puțină carne sau deloc”, este concluzia din raportul APADOR- CH.

APADOR solicită extinderea programului de furnizare a apei calde şi înlocuirea saltelelor infestate cu ploşniţe

În finalul raportului, APADOR-CH solicită Ministerului Justiţiei să aloce fonduri pentru dotarea instanţelor de judecată cu echipamente tehnice care să permită funcţionarea sistemului de video-conferinţe cu penitenciarele din aria lor de competenţă astfel încât deţinuţii să nu mai fie transportaţi la instanţă însă să poată fi prezenţi, prin intermediul mijloacelor de comunicare la distanţă, la judecarea propriei cauze.
Supraaglomerarea coroborată cu lipsa igienei și temperatura extrem de scăzută din camerele de deținere reprezintă tratament inuman și degradant și este, deci, urgent necesară găsirea unei soluții tehnice de furnizare a agentului termic dar și igienizarea spațiilor de deținere în primul rând prin folosirea produselor de curățenie.
Asociația solicită extinderea programului de furnizare a apei calde și înlocuirea saltelelor infestate cu ploșnițe. APADOR-CH consideră că proiectul de reamenajare a camerelor de deținere și a curților de plimbare ar trebui urgentat. Asociația mai semnalează insuficiența activităților psihosociale și educative în condițiile în care nu se desfășoară activități sportive, iar ieșirile la curțile de plimbare în spații improprii reprezintă singura activitate zilnică a deținuților.
Conform bilanțului pe anul trecut, alocările bugetare pentru reparațiile spațiilor de deținere au fost cele mai mari din ultimii ani (creşteri de peste 100% faţă de alocările anterioare). În același bilanț este menționată creşterea substanţială a finanţării pentru activitatea de îmbunătăţire a condiţiilor de detenţie precum şi a celor de muncă pentru personal, pentru creșterea gradului de siguranță pentru personal și unitate.
„A crescut confortul termic în toate spaţiile de cazare dar și în spațiile destinate activității personalului”, a dat asigurări conducerea Penitenciarului Colibaşi.