Umbra lui Ciolan la Poliţia Câmpulung. După pensionare…

de | 26.03.2020 13:22 | Dezvaluiri, Home

# Acţiuni de amploare contra penalilor, neînţelegeri în sânul instituţiei şi semne de întrebare asupra ”Cazului Daria”

La puţin timp după ce subiectul Covid-19 a acaparat interesul tuturor, lăsând deoparte scandalul din jurul fetei racolate şi traficate de interlopi, Poliţia Câmpulung şi-a schimbat şeful. Comisarul-şef Gheorghe Ciolan, în vârstă de aproape 50 de ani şi intrat deja în vizorul celor care au contestat eficienţa şi bunele intenţii ale poliţiştilor musceleni, s-a pensionat, Inspectoratul numindu-l în locul său pe comisarul-şef Marian Iordache, cel care a mai avut tangenţă cu Poliţia Câmpulung, activând în cadrul Biroului Rutier. S-a încheiat astfel un mandat de aproape nouă ani la comandă, perioadă din care au rămas repere divergente ale activităţii cms.-șef Gheorghe Ciolan.

„Lupii tineri” şi vuietul descinderilor sau PR mult, condamnări puține

Gheorghe Ciolan a ajuns la Câmpulung în noiembrie 2011, după plecarea la cerere de la comanda Poliţiei a comisarului-şef Grigore Troscenco. Venit de la Poliţia Costeşti, noul comandant trebuia să schimbe faţa instituţiei, în condiţiile în care în ultimii trei ani fuseseră schimbaţi trei comandanţi, unul dintre ei, comisarul-şef Marian Dorojan, având un mandat scurt încheiat sub semnul nemulţumii subordonaţilor faţă de stricteţea modului de a organiza şi conduce activitatea Poliţiei Câmpulung. Din 2016, Ciolan a făcut echipă la conducere cu comisarul Marius Şendroiu, trupa tânără ieşind imediat la rampă cu acţiuni de amploare, iniţiate sau nu de Poliţia Câmpulung.
În 2015 se înregistrase deja o primă mişcare de PR, atunci când s-au efectuat descinderi la hoţii de lemne din Valea Hotarului-Dragoslavele. Peste şaptezeci de suspecţi au avut poliţiştii, majoritatea fiind trimişi în faţa instanţei sub acuzaţiile de tăiere ilegală de arbori, furt de arbori, abuz în serviciu, tăinuire şi braconaj. După aproape cinci ani de proces, hotărârile au fost neaşteptate: hoţii de lemne au fost achitaţi, ca şi unii proprietari de gatere, s-au dat două amenzi penale şi doar un inculpat a fost condamnat la închisoare cu suspendare.
Tot în 2016 a avut loc şi razia împotriva proxeneţilor, descinderile soldându-se cu punerea sub acuzare a 31 de persoane şi arestarea preventivă a 25 dintre acestea. După aproape patru ani, niciunul dintre inculpaţi nu se află după gratii, procesele aflându-se fie doar la debut, fie la rejudecare.
Apoi, chiar din primii ani de la preluarea comenzii Poliţiei Câmpulung de către Gheorghe Ciolan, au fost intervenţii asupra celor care se ocupă de cămătărie, mulţi din clanul Boceanu. Într-unul dintre cazurile cu opt acuzaţi s-au dat pedepse grele, în primă instanţă, pentru ca în apel condamnările să fie reduse.

În familia poliţiştilor musceleni divorţul s-a produs acum, despărţirea în fapt durează de ani

Deşi nu toate acţiunile amintite au avut ca punct de pornire Poliţia Câmpulung, nu poate fi ignorată contribuţia poliţiştilor musceleni la crearea acestui val de eradicare a infracţionalităţii. Doar că modul în care s-au încheiat unele dosare a pus semnul de mirare asupra calităţii materialului probator declanşator al cercetărilor penale, fiind de evitat discuţiile legate de calitatea actului de justiţie. Apoi, după o scurtă perioadă de înţelegere între birouri, în interiorul instituţiei poliţieneşti au apărut şicanele, unele exemplificate într-un aşa-zis raport întocmit chiar de Gheorghe Ciolan şi înaintat superiorilor. Au existat acţiuni dintre cele amintite vizavi de care, pe de o parte, mai mulţi şefi din Poliţia Câmpulung şi-au arogat, separat, meritele, şi, pe de altă parte, s-au acuzat reciproc de piedici puse în activitatea de identificare şi prindere a răufăcătorilor. O situaţie gravă şi ridicolă, totodată, ignorată de superiori, dar cu consecinţe defavorabile scopului declarat al Poliţiei de protejare a cetăţenilor şi combatere a criminalităţii. Altfel nu se explică faptul că în vara anului trecut interlopii s-au fugărit cu maşinile şi săbiile prin municipiul muscelean, inclusiv prin centrul în care se află şi sediul Poliţiei.

Protestul împotriva interlopilor a produs doar fâsul pensionării lui Ciolan

Lucrurile s-au precipitat după ce, consecvent cazului Caracal, a apărut cazul Dariei de la Câmpulung, o minoră racolată prin metoda „lover-boy” şi abuzată de traficanţi de droguri şi alte persoane. Poliţia Câmpulung a fost acuzată că nu a luat măsuri pentru a salva fata din mâinile agresorilor, oficial fiind raportate doar fapte precum plecarea voluntară de la domiciliu. Au intervenit procurorii DIICOT, s-a ajuns la punere sub acuzare, iar două persoane şi-au primit pedepse în acest caz, iar părinţii fetei spun că ar trebui să mai fie în lucru şi alte dosare. Punctul culminant a fost atins luna trecută, atunci când în spaţiul public s-a lansat informaţia neconfirmată ulterior privitoare la demiterea şefului Poliţiei Câmpulung. Tot atunci a avut loc şi marşul împotriva interlopilor de la Câmpulung, la care port-drapel a fost Alexandru Cumpănaşu, cel care a cerut demiterea şi trimiterea la puşcărie a mai multor şefi din Poliţia Municipală, inclusiv a comisarului-şef Gheorghe Ciolan. Au trecut trei săptămâni de atunci până s-a produs prima mişcare şi nu a fost una aşteptată: Ciolan a ieşit la pensie.

A crescut numărul cazurilor de ultraj

Mandatul lui Gheorghe Ciolan la Poliţia Câmpulung a fost marcat şi de înmulţirea numărului de cazuri de ultraj în zona Muscel, fără a avea legătură cu ofiţerul aflat la conducere. Un număr mare de cazuri a fost constatat acum doi ani, 15 la număr. Cele mai mediatizate au fost unul din 2014, când un ţigan din Gura Pravăţ a sărit cu toporul la poliţişti, cel din 2017, de la Gămăceşti-Berevoeşti, cu un conflict între o familie şi doi poliţişti, de care a auzit şi ministrul de Interne din acea vreme, şi cele de la Vultureşti şi Mihăeşti, victime fiind două poliţiste.

La Poliţia Câmpulung, şeful stă cu bagajele făcute

În ultimul sfert de veac, Poliţia Câmpulung a avut în jur de zece şefi, situaţie care susţine ideea permanentizării problemelor interne, dar şi suspiciunile legate de înfrăţirea unor poliţişti cu interlopii. Cele mai lungi mandate le-au avut Vasile Olteanu, colonelul schimbat din funcţie în 1996, an în care a început avalanşa de numiri, Leonard Duţă, venit şi întors la Curtea de Argeş, şi Gheorghe Ciolan. S-au mai perindat la comandă Ion Popescu, Victor Buzescu, Ion Damaschin, Florin Trandafir, Grigore Troscenco, Dan Popescu şi Marian Dorojan.
Material realizat de Cătălin Ion Butoiu

Distribuie!

Articol scris de Jurnal de Arges

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required

Ultimele articole

Dacia trece la noul logo pe toată gama
Dacia trece la noul logo pe toată gama

Dacia a prezentat încă de la începutul acestui an noile sigle și logotipuri pe care le va utiliza pe modelele sale, dar introducerea lor se va face treptat, relatează profit.ro. Noul logo Dacia este folosit deja în comunicare, pe materialele de marketing, site-urile...