UE: Combaterea sărăciei și promovarea ocupării forței de muncă

de | 29.09.2022 11:11 | Actualitate, Bani europeni, Economie, Home, Politica si Administratie

În ziua de miercuri, 28 septembrie, Comisia invită statele membre să își modernizeze sistemele de venit minim, ca parte a angajamentului constant de a reduce sărăcia și excluziunea socială în Europa.

 Propunerea de recomandare a Consiliului privind un venit minim adecvat care să asigure incluziunea activă prezintă modalitățile prin care statele membre își pot moderniza sistemele de venit minim pentru a le face mai eficace, cu scopul de a-i ajuta pe oameni să iasă din sărăcie, promovând în același timp integrarea pe piața muncii a persoanelor care pot lucra.

Citește și: Dezvăluiri. Comandantul Cristian Mihalcea loveşte din nou: „Am înţeles că dl ministru Bode a cerut personal dosarul meu”

Venitul minim reprezintă plăți în numerar care vin în ajutorul gospodăriilor unde acest sprijin este necesar pentru a reduce decalajul în materie de venit până la un anumit nivel, pentru a plăti facturile și pentru a avea o viață demnă. Acest sprijin este deosebit de important în perioade de recesiune economică, deoarece contribuie la atenuarea scăderii veniturilor gospodăriilor din care fac parte persoanele cu cea mai mare nevoie de ajutor, contribuind astfel la o creștere durabilă și favorabilă incluziunii. Plățile sunt, în general, completate de prestații în natură care oferă acces la servicii și de stimulente specifice pentru accesul pe piața forței de muncă. Astfel, sistemele de venit minim nu sunt un instrument pasiv, ci acționează ca o rampă de lansare pentru îmbunătățirea perspectivelor în materie de incluziune și de ocupare a forței de muncă. Sistemele de venit minim bine concepute asigură un echilibru între reducerea sărăciei, stimularea muncii și menținerea unor costuri bugetare sustenabile.

Venitul minim și plasele de siguranță socială trebuie să includă suficiente stimulente și măsuri de sprijin adresate beneficiarilor care pot lucra pentru ca aceștia să se reintegreze pe piața forței de muncă. Scopul lor ar trebui așadar să fie și acela de a contribui la valorificarea deplină a potențialului tranziției verzi și al tranziției digitale, prin susținerea tranzițiilor de pe piața forței de muncă și a participării active a persoanelor defavorizate.

Avantajele sociale și economice ale plaselor de siguranță socială adecvate și specifice au devenit și mai importante în timpul aplicării măsurilor de izolare în contextul pandemiei de COVID-19. Venitul minim adecvat este foarte relevant în contextul actual al creșterii prețurilor la energie și al inflației ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia, deoarece măsurile privind veniturile pot fi direcționate în mod specific către grupurile vulnerabile.

Propunerea va contribui la atingerea obiectivelor sociale ale UE pentru 2030 legate de reducerea numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune cu cel puțin 15 milioane, astfel cum se prevede în Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale. Totodată, ea va ajuta statele membre să atingă obiectivul ca cel puțin 78 % din populația cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani să aibă un loc de muncă.

Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat: „Sistemele de protecție socială contribuie la reducerea inegalităților și a diferențelor sociale. Ele asigură o viață demnă pentru cei care nu pot munci, iar pe cei care pot îi încurajează să revină în câmpul muncii. Într-o perioadă în care mulți oameni au dificultăți în a face față cheltuielilor de zi cu zi, va fi important ca, în această toamnă, statele membre să își modernizeze plasele de siguranță socială, prin adoptarea unei abordări bazate pe incluziune activă, pentru a veni în sprijinul celor care au cea mai mare nevoie de ajutor. Acesta este modul în care putem combate sărăcia și excluziunea socială și ajuta un număr mai mare de persoane să își găsească un loc de muncă în această perioadă dificilă.”

Comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, a declarat: „În prezent, în UE, cel puțin una din cinci persoane este expusă riscului de sărăcie și de excluziune socială. Sistemele de venit minim există în toate statele membre, însă din analiza efectuată rezultă că ele nu sunt întotdeauna adecvate, nu includ toate persoanele aflate în dificultate sau nu le motivează să se întoarcă pe piața forței de muncă. În contextul creșterii costurilor de trai și al incertitudinii, trebuie să ne asigurăm că plasele noastre de siguranță sunt la înălțimea acestei provocări. Trebuie să acordăm o atenție deosebită reintegrării tinerilor pe piața forței de muncă inclusiv prin sprijin pentru venit, astfel încât aceștia să nu fie blocați într-un cerc vicios al excluziunii.”

Plase de siguranță socială bine concepute pentru a ajuta persoanele aflate în dificultate

Deși sistemele de venit minim există în toate statele membre, gradul lor de adecvare, acoperire și eficacitate în ceea ce privește sprijinirea persoanelor variază în mod semnificativ.

Citește și: Acuzat de adulter, preotul de la Băbana admite că a fost urmărit de un detectiv particular

Propunerea de recomandare a Consiliului oferă statelor membre orientări clare cu privire la modalitățile de a asigura eficacitatea sistemelor lor de venit minim în combaterea sărăciei și promovarea incluziunii active în societate și pe piețele forței de muncă.

Statelor membre li se recomandă:

  • Să asigure un sprijin mai adecvat pentru venit:
  • Să stabilească nivelul sprijinului pentru venit printr-o metodologie transparentă și solidă.
  • În paralel cu asigurarea unor stimulente pentru muncă, să facă în așa fel ca sprijinul pentru venit să reflecte treptat o serie de criterii de adecvare. Statele membre ar trebui să atingă un nivel adecvat al sprijinului pentru venit până cel târziu la sfârșitul anului 2030, protejând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice.
  • Să revizuiască și să ajusteze anual, dacă este necesar, nivelul sprijinului pentru venit.
  • Să îmbunătățească gradul de acoperire și de utilizare a venitului minim:
  • Criteriile de eligibilitate ar trebui să fie transparente și nediscriminatorii. De exemplu, pentru a promova egalitatea de gen și independența economică, în special pentru femei și pentru adulții tineri, statele membre ar trebui să faciliteze primirea de sprijin pentru venit per persoană, și nu per gospodărie, fără a mări neapărat nivelul global al prestațiilor per gospodărie. În plus, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a asigura utilizarea venitului minim de către gospodăriile monoparentale, conduse în principal de femei.
  • Procedurile de depunere a cererilor ar trebui să fie accesibile, simplificate și însoțite de informații ușor de înțeles.
  • Decizia privind cererea de venit minim ar trebui să fie emisă în termen de 30 de zile de la depunere, cu posibilitatea revizuirii deciziei.
  • Sistemele de venit minim ar trebui să fie reactive în fața crizelor socioeconomice, de exemplu prin introducerea unei flexibilități suplimentare în ceea ce privește eligibilitatea.
  • Să îmbunătățească accesul la piețe ale forței de muncă favorabile incluziunii:
  • Măsurile de activare ar trebuie să ofere suficiente stimulente pentru (re)inserția pe piața forței de muncă, cu un accent deosebit asupra sprijinirii adulților tineri.
  • Sistemele de venit minim ar trebui să ajute oamenii să își găsească un loc de muncă și să îl păstreze, de exemplu, prin educație și formare favorabile incluziunii, sprijin pentru plasament pe piața muncii, sprijin post-plasament și mentorat.  
  • Ar trebui să fie posibil să se combine sprijinul pentru venit cu veniturile obținute din munca desfășurată pentru intervale mai scurte, de exemplu în timpul perioadei de probă sau al stagiilor.
  • Să îmbunătățească accesul la servicii esențiale și de facilitare:
  • Beneficiarii ar trebui să aibă acces efectiv la servicii de facilitare de calitate, cum ar fi asistența (medicală), formarea și educația. Persoanele aflate în dificultate ar trebui să beneficieze de servicii de incluziune socială, cum ar fi consilierea și îndrumarea.
  •  În plus, beneficiarii ar trebui să aibă acces efectiv permanent la servicii esențiale, cum ar fi energia.
  • Să promoveze sprijinul individualizat:

Citește și: Un paznic al AJVPS Argeș a fost rănit în timpul imobilizării unor braconieri

  • Statele membre ar trebui să efectueze o evaluare individuală, multidimensională a nevoilor, pentru a identifica obstacolele cu care se confruntă beneficiarii în ceea ce privește incluziunea socială și/sau găsirea unui loc de muncă și sprijinul necesar pentru îndepărtarea lor.
  • Pe această bază, în termen de cel mult trei luni de la accesarea venitului minim, beneficiarii ar trebui să primească un plan de incluziune care să definească obiective comune, un calendar și un pachet de sprijin adaptat pentru atingerea acestui obiectiv.
  • Să îmbunătățească eficacitatea guvernanței plaselor de siguranță socială la nivelul UE, la nivel național, regional și local, precum și a mecanismelor de monitorizare și de raportare.

Este disponibilă finanțare din partea UE pentru a sprijini statele membre să își îmbunătățească sistemele de venit minim și infrastructura socială prin reforme și investiții.

Articol scris de Cristian Vasile

Distribuie!

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *