Un alt lot al stăpânilor de sclavi de la Berevoești, care a fost adus în fața magistraților Tribunalului Argeș la începutul acestui an, este cel format din șapte inculpați, toți făcând parte din clanul condus de Petre Grancea, zis și „Tomogeac”. Alături de acesta, în boxa acuzaților s-a aflat și soția lui, Maria dar și fiii lor, Laurențiu și Alin, zis și „Putinică”, și concubina lui, Cerasela, zisă și „Lămâița”, Vasilica și concubinul acesteia, Ilie Valentin Furdui (zis „Mușetești”).
Cu toții au fost puși de către procurorii DIICOT Pitești sub acuzația de trafic de persoane. Bărbații-stăpâni de sclavi sunt în continuare în arest, iar femeile, în arest la domiciliu. Părți civile în acest dosar, cu alte cuvinte persoane exploatate de familia Grancea, sunt Cristinel Ion Bratu, Daniel Arsene, Ioan Bădescu și partea vătămată, Marcel Stan. Tomogeac, nevasta și copiii lor au fost și stăpânii necunoscutului decedat în mod suspect în noiembrie 2015 și cunoscut sub numele de „Nuțu”. Acesta nu era numele său real, însă oamenii legii nu au reușit nici până la această dată să îi afle identitatea. Ceea ce au reușit să afle, în schimb, de la martori, procurorii DIICOT Pitești, au fost detalii terifiante ale vieții lui Nuțu, în perioada în care acesta a fost sclavul familiei lui Tomogeac.
„Nuțu”, nu a putut fi identificat nici până la acest moment cu toate că s-a făcut o expertiză genetică judiciară
Nuțu a fost recrutat în anul 2011 prin constrângere și profitându-se de starea lui de vulnerabilitate chiar de Petre Grancea, în apropierea gropii de gunoi din Costești. Țiganul, aflat cu obișnuitele „afaceri” cu lemne prin zonă, l-a observat pe bărbat căutând prin gunoaie o bucată de pâine și a văzut repede în el viitorul sclav. S-a apropiat și i-a propus să vină la el, la Gămăcești, unde în schimbul muncii prestate va primi de mâncare și un loc în care să doarmă iar acesta a fost de acord. Astfel, din 2011 și până în noiembrie 2015, când a murit, membrii familiei Grancea l-au folosit pe Nuțu la diferite munci în gospodărie, la spălat rufe, măturat sau la cerșit și l-au bătut cu pumnii și picioarele atunci când acesta nu s-a ridicat la înălțimea așteptărilor „stăpânilor” sau nu le plăcea cum mătura. Bietul om a reușit să fugă de câteva ori însă a fost prins de fiecare dată de călăii lui, care se dezlănțuiau și mai tare pedepsindu-l corporal pentru îndrăzneala lui de a-și recăpăta libertatea. Nuțu dormea în grajdul animalelor și primea de mâncare o pâine uscată pe zi și foarte rar o bucată de carne rămasă de la masa asupritorilor iar iarna era obligat să stea în zăpadă dezbrăcat și era stropit cu apă rece, spre amuzamentul romilor.
Persoana vătămată „Nuțu”, nu a putut fi identificată nici până la acest moment cu toate că s-a făcut o expertiză genetică judiciară. La Postul de Poliție Schitu Golești, la care este arondată comuna Berevoești au fost înregistrate două lucrări penale, una având ca obiect persoana cu identitate necunoscută iar cea de a doua, cadavrul cu identitate necunoscută. După cum au stabilit anchetatorii, bărbatul necunoscut a decedat la 1 noiembrie 2015, în timp ce se afla pe munte, unde plecase ca să aducă lemne. El nu mai poate să vorbească și să povestească chinurile prin care a trecut. În locul său, povestesc martorii, alți sclavi aflați în slujba lui Tomogeac, care au trecut prin situații mai mult sau mai puțin asemănătoare. „Tomogeac mă bătea cu palmele, pumnii, bâta și biciul. Pentru acesta mai lucra un băiat căruia i se spunea Nuțu de către Tomnogeac iar membrii familiei sale, inclusiv femeile îl băteau mai rău decât pe mine… Știu că Nuțu a murit în timp ce se afla în pădure la lemne în 2015”, le-au relatat aceștia anchetatorilor în speranța că, în sfârșit cineva le va face dreptate iar stăpânii de sclavi din Berevoeștiul secolului XXI vor plăti pentru toate umilințele, pentru toate bătăile îndurate și pentru moartea pe care au semănat-o în rândurile semenilor.
0 Comentarii