La finalul lunii octombrie 2018, soția inginerului silvic Sever Pahonțu, fosta judecătoare Gabriela Pahonțu, președinta Judecătoriei Curtea de Argeș, într-un interviu acordat Jurnalului, a acceptat să vorbească despre infernul la care a fost supus acesta în cadrul serviciului de la Direcția Silvică Argeș, sub conducerea lui Armand Chiriloiu. Regim sancționatoriu halucinant, ca urmare a neintervenției ing. silvic Sever Pahonțu la soția sa, președinta Judecătoriei Curtea de Argeș, pentru „optimizarea” dosarului în care a fost condamnată la închisoare cu executare Alina Chiriloiu, soția directorului Armand Chiriloiu.
În final, funcționarul public ing. silvic Sever Pahonțu a decedat de cancer din cauza stresului și a torturii permanente, fizice și psihice, de la locul de muncă. Reamintim că ing. silvic Sever Pahonțu, ajuns în condiția efectivă de muribund, a scris un memoriu-denunț prin care a adus această situație la cunoștința autorităților publice, adică Prefectura Argeș, Consiliul Judeţean Argeș și RA Romsilva, rămas fără nicio reacție din partea acestora până în ziua de azi, împotriva legii și a bunului simț.
În memoriul său, funcționarul public ing. silvic Sever Pahonțu explică tortura suferită la locul de muncă: „Începând cu anul 2012, mi s-au aplicat numeroase sancțiuni disciplinare, tocmai pentru că în contractul colectiv de muncă există prevederea conform căreia salariatului care are trei sancțiuni disciplinare definitive i se desface contractul de muncă. Am contestat toate aceste sancțiuni în instanță și am câștigat definitiv […]
De asemenea, directorul Direcției Silvice, Armand Chiriloiu, a formulat împotriva mea 5 plângeri penale […] Evident că am contestat și această măsură abuzivă, am câștigat definitiv în instanță și în baza hotărârii judecătorești am fost reintegrat în funcție […] Din anul 2012 nu am primit calculator în dotare pentru întocmirea situațiilor cerute de fișa postului, colegilor fiindu-le interzis să-mi permită accesul la calculatoarele lor.
În luna octombrie 2015, am fost mutat forțat cu biroul în camera/magazia îngrijitoarei de ocol, unde încălzirea nu funcționează corespunzător și unde sunt depozitate materialele de curățenie”.
În ce privește decesul funcționarului public ing silvic Sever Pahonțu, se conturează clar cauza în urma declarației medicului Cătălin Cârstoiu: „Sever Pahonţu a avut în 2016 două internări în Spitalul Universitar. Afecţiunile sale puteau fi provocate de stres la locul de muncă”.
Mai există o acuzație publică gravă, aberantă, ca într-un film de groază, cu privire la faptul că directorul Chiriloiu a interzis participarea funcționarilor publici din subordine la înmormântarea colegului lor. L-am întrebat despre această acuzație pe directorul Chiriloiu, însă acesta nu răspunde, împotriva propriului interes. Poate că nu e adevărat, poate a fost și el la înmormântarea colegului Sever Pahonțu, cum ar fi fost normal. Referitor la această acuzație, fostul şef al Direcţiei Silvice Argeş, Gheorghe Davidescu, a declarat: „Am fost la înmormântarea lui Sever Pahonţu, dar din păcate nu am văzut niciun coleg pe acolo, absolut niciunul, deci teroarea şi-a făcut efectul”.
În continuare, campania de presă încearcă să lămurească de ce instituții publice ale statului român nu își fac datoria, astfel încât opinia publică să afle cauza morții funcționarului public ing. silvic Sever Pahonțu. Repetăm, poate directorul Chiriloiu nu are nicio vină și funcționarii publici din instituțiile publice, plus poliția și procuratura, prefăcându-se că îl acoperă doar sporesc gradul de acuzare!
„Dacă nu sunt trași la răspundere de nimeni, automat că n-au nicio presiune”
Campania noastră de presă continuă astăzi cu un alt parlamentar de Argeș, deputatul AUR Florin-Bogdan Velcescu, căruia i-am explicat că nu putem afla adevărul referitor la moartea inginerului silvic Sever Pahonțu pentru că instituții ale statului, în speță Prefectura și Consiliul Județean Argeș, nu ne răspund ce au făcut cu memoriul-denunț depus de acest om, în vara anului 2016.
„Păi, ce vă miră? Ei nu răspund la interpelări, la întrebări adresate Guvernului, pe cale ofcială, de către parlamentari. Și mă refer la ministere, la primul ministru - mă rog, fostul prim ministru, că pe cel de acum n-am apucat să-l întreb… Cutuma lor este să nu răspundă. Adică, dacă este un subiect mai sensibil, mai așa, dacă nu se face caz de presă, ei nu se agită… Din păcate, ce se întâmplă la Consiliul Județean, la Prefectură, la o Primărie și la orice altă structură locală este o copie a ceea ce se întâmplă la Guvern. Ei se comportă cum se comportă șefii lor. Pentru că nu e cu nimic diferit modul în care se răspunde la Guvern de modul în care se răspunde la Prefectură, fiindcă, până la urmă, Prefectura este extensia Guvernului. Și atunci, dacă nu sunt trași la răspundere de nimeni, automat că n-au nicio presiune.
Or, dacă acel memoriu mai avea și ceva incriminatoriu în legătură cu diverse mafii din județ, automat că e mult mai ușor de înțeles de ce nu se răspunde, mai ales că l-or fi și făcut pierdut deja. Orice e posibil! Eu am văzut în anii ăștia, de când sunt în nebunia asta de politică, eu am văzut cum oameni rămân fără terenuri, cu actele în mână. Cu titlurile de proprietate în mână, se întâmplă o nefăcută și se schimbă proprietarul. Adică nu mă mai miră aproape nimic. Iar legat de o petiție, de un memoriu, repet, n-au nicio obligație, deși legea spune altceva…” - ne-a spus Bogdan Velcescu, care a adăugat că se angajează să facă o interpelare în Parlament pe această temă.
„De obicei, aleg să mintă sau aleg să evite răspunsul. Ceea ce, mai departe, deschide ușa către instanță”
„Normal, pentru a primi un răspuns, există următoarea cale: se face o cerere pe 544 (Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public – n.r.), nu se răspunde, se revine, iar nu se răspunde ș.a.m.d. și atunci următoarea cale este contenciosul administrativ, dar câștig de cauză efectiv va veni peste ceva timp. Dacă ajută cu ceva, eu pot să le fac o interpelare și mă gândesc că din partea Parlamentului vor fi un pic mai comunicativi!…”
„Măcar să ne spună stadiul, băi, ați răspuns, n-ați răspuns, în ce dată ați răspuns, ce număr de intrare a avut, ce număr de ieșire a avut, care e stadiul (…) O să trebuiască să răspundă… ceva. De obicei, aleg să mintă sau aleg să evite răspunsul. Ceea ce, mai departe, deschide ușa către instanță. Pentru că în momentul în care te duci în instanță cu întrebarea și cu interpelarea în sine și el se vede clar că a omis răspunsul, stau un pic lucrurile altfel… Eu așa am văzut că funcționează lucrurile și că trebuie pusă problema. Fiindcă, da, n-au niciun interes să răspundă. Sunt oameni care au venit să-mi spună că au petiții de doi-trei ani și nu-i bagă nimeni în seamă. Și atunci, când apare o interpelare din partea unui parlamentar sau de la Comisia de Abuzuri – că sunt chemați la Comisia de Abuzuri la Parlament – încep să dea din coate și încep să sune telefoanele, că așa se întâmplă” – ne-a declarat deputatul de Argeș al AUR.
„Cei de la Direcția Silvică sunt stat în stat. (…) Și noi în Argeș avem o grămadă de clanuri”
Cât privește Direcția Silvică Argeș, Bogdan Velcescu are o opinie conturată. Spune că „ei sunt stat în stat. Noi, ca mișcare politică, avem experiență cu astfel de personaje, că îl avem printre noi pe Tiberiu Boșutar care a explicat cum funcționează Mafia Pădurilor, mai ales în nordul țării. Dar nici noi în Argeș nu suntem departe, adică avem o grămadă de clanuri pe acolo”.
Tiberiu Boșutar este un activist de mediu ce coordonează Departamentul „Legea Codrului de AUR”, prin care se înființează la nivelul fiecărei filiale județene AUR câte un Birou unde românii sunt așteptați să sesizeze abuzurile făcute de șmecherii locali asupra pădurilor țării.
Acest Departament este mandatat să monitorizeze și să supravegheze pădurile țării pentru a detecta activitățile ilegale, inclusiv tăierile neautorizate. În acest sens, membrii departamentului vor ține legătura cu autoritățile locale pentru a sesiza astfel de abuzuri, astfel încât acestea să fie sancționate - potrivit www.partidulaur.ro.
0 Comentarii