Mă doare când văd ce se întâmplă la Teatrul ”Alexandru Davila”. Și nu mă refer aici la actul teatral, ci la cel… managerial. Doi balerini, și încă unii cu performanțe, au fost dați afară săptămâna trecută pentru că au avut curajul să dezvăluie în ”Jurnalul de Argeș” neregulile din teatru și atitudinea excesiv de autoritară și autocrată a managerului Nicolae Poghirc. Probabil că aceste două concedieri intempestive se vor lăsa și cu două procese. Alte procese. Și asta pentru că alți doi angajați au deschis acțiuni în instanță împotriva managerului teatrului, motivele fiind, cu unele nuanțe, cam aceleași: abuz și hărțuire. Fostul administrator al teatrului și-a dat și el demisia, sătul de limbajul neadecvat – ca să folosesc un eufemism – al managerului Nicolae Poghirc. Alți angajați cu state vechi sunt și ei revoltați. Ce se întâmplă la Teatrul ”Al. Davila”? În loc să fie, în continuare, un bastion al culturii, teatrul se transformă pe zi ce trece într-o scenă a unui război de gherilă și chiar într-un fel de Coree de Nord în miniatură. Un teatru în care un singur om decide totul și nu acceptă comentarii sau alte opinii. Un om care decide ”cine, când și cât muncește”, asta ca să reiau un fragment dintr-o stenogramă cu domnul Nicolae Poghirc în rol principal. Nu este deloc în regulă ce se întâmplă. Teatrul ar trebui să fie un loc al libertății artistice de exprimare, un loc al deschiderii și al dialogului între artiști și management.
Teatrul ”Davila” se transformă, pe zi ce trece, într-un loc al birocrației și al birocraților, dintr-un domeniu ce ar trebui să fie al creativităţii prin excelenţă.
Am crescut într-un mediu cu mare propensiune pentru cultură și am adorat de mic arta și, implicit, teatrul. Iar la Teatrul ”Al. Davila” am fost prima oară pe când aveam vreo 9 ani. Și, când mă gândesc ce se întâmplă acum, mă întreb ce ar zice marii actori pe care i-am văzut pe scenă și care acum nu mai sunt… Ce ar zice Ileana Zărnescu, Ileana Focșa, Ion Focșa, Constantin Zărnescu, Sorin Zavulovici, Dem Niculescu și mulți alții, care acum sunt pe o scenă sus de tot, dincolo de nori, alături de îngeri? Probabil ar fi cuprinși de o mare dezamăgire și tristețe. Și cu siguranță că se întorc în mormânt când văd ce se întâmplă la Teatrul ”Al. Davila”. Un teatru ce a căzut într-un provincionalism foarte păcătos și cu un management ce nu lasă loc de dialog, ci doar de monolog.
Denis Grigorescu