Web Analytics

articol scris joi, 19 mai 2022

STUDIU: Investiţiile în gazele din Marea Neagră ar putea aduce 5 miliarde de lei la bugetul statului în fiecare an

Platforma-OMV-Petrom

Impactul bugetar al investiţiilor în gazele din Marea Neagră s-ar putea situa la 5 miliarde lei anual, arată studiul "Analiza impozitării specifice producţiei de gaze naturale offshore din România în anul 2021", realizat de PwC România pentru Federaţia Patronală Petrol şi Gaze şi remis, joi, Agerpres.

Citește și: Litrul de benzină trece pragul psihologic de 30 de lei în Republica Moldova

Legea offshore, adoptată miercuri în Parlament, va oferi României un avantaj competitiv incontestabil în contextul crizei de pe piaţa resurselor şi implicit beneficii determinate de investiţiile în exploatare: încasări bugetare din taxele şi impozitele asociate acestor investiţii de aproximativ 5 miliarde lei anual, noi locuri de muncă şi atragerea de investiţii conexe, potrivit documentului menţionat.

Printre principalele prevederi ale noii legi se numără creşterea pragului de preţ de la care se supraimpozitează veniturile producătorilor de gaze din Marea Neagră şi introducerea dreptului de preempţiune a statului român asupra zăcămintelor care urmează să fie exploatate. Astfel, Guvernul va putea impune restricţii temporare atât de preţ, cât şi de vânzare pentru producţia internă de gaze naturale din Marea Neagră, dar şi din perimetre onshore de adâncime. Această prevedere a fost introdusă cu scopul asigurării consumului populaţiei, dar şi pentru ca România să poată ajuta la nevoie alte state membre UE, dacă se vor confrunta cu crize de aprovizionare cu gaze.

În ceea ce priveşte cadrul fiscal, se elimină impozitarea suplimentară a veniturilor pentru preţurile de vânzare la care investitorii nu realizează supra profituri, respectiv între 45,71 lei/MWh si 85 lei/MWh, dar se menţine grila de impozitare în cazul veniturilor suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari de 85 lei/MWh. Pragurile de impozitare vor creşte de la 15% la 70%, astfel: 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 85 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 100 lei/MWh; 30% la preţuri mai mari decât 100 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 115 lei/MWh; 35% la preţuri mai mari decât 115 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 130 lei/MWh; 40% la preţuri mai mari decât 130 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 145 lei/MWh; 50% la preţuri mai mari decât 145 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 160 lei/MWh; 55% la preţuri mai mari decât 160 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 175 lei/MWh; 60% la preţuri mai mari decât 175 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 190 lei/MWh; 70% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 190 lei/MWh.

Citește și: AJFP Argeș, anunț cu privire la termenul de depunere a declarațiilor fiscale pentru aplicarea/încetarea aplicării sistemului TVA la încasare

Legea elimină de asemenea restricţiile care prevedeau ca 50% din gazele extrase să fie vândute pe piaţa locală. Excepţie va face situaţia de criză energetică sau de distorsiune a aprovizionării cu gaze naturale a României.

Este eliminat şi preţul de referinţă în determinarea bazei de calcul a impozitului asupra veniturilor suplimentare. Astfel va fi luat în calcul preţul efectiv realizat prin tranzacţii şi nu preţul de pe bursa austriacă CEGH, ceea ce ar putea reduce nivel de taxare. Potrivit consultanţilor, o altă prevedere importantă este creşterea de la 30% la 40% a nivelului maxim pentru deducerea investiţiilor din segmentul upstream pentru determinarea impozitului suplimentar.

Se elimină limitarea amortizării investiţiilor pentru calculul impozitului pe profit, pentru a asigura respectarea principiilor Codului Fiscal care prevede ca toate sectoarele de activitate să fie tratate uniform. Până în prezent, această limitare împiedica operatorii offshore să deducă amortizarea tuturor investiţiilor efectuate, datorând impozit pe profit la o baza impozabilă artificial mărită, fiind astfel discriminaţi comparativ cu restul agenţilor economici, a explicat PwC.

Se reglementează şi regimul fiscal pentru perimetrele onshore de adâncime mai mari de 3.000 m. Titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore şi/sau onshore de adâncime aflate în curs de executare la data de 1 ianuarie 2022 li se aplică, pe toată perioada derulării acestora, regimul de redevenţe şi regimul fiscal specific aplicabil activităţilor de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare, existente la data de 1 ianuarie 2023."Subiectul rezervelor de gaze naturale din Marea Neagră a fost dezbătut intens în spaţiul public de-a lungul timpului. Anul marcant a fost 2012 când companiile OMV Petrom şi ExxonMobil au anunţat că în perimetrul Neptun Deep, pe care îl concesionaseră împreună, au descoperit cantităţi importante de gaze naturale. Rezervele curente estimate în Marea Neagră sunt de aproximativ 200 de miliarde de metri cubi (de circa 20 de ori mai mult decât producţia anuală onshore recentă - 10 miliarde mc). La vremea respectivă părea că "timpul are răbdare" cu acest proiect, însă au trecut aproape 10 ani şi deciziile de investiţii pentru exploatările la mare adâncime "deep water" continuă să fie amânate", afirmă autorii studiului.

Citește și: Argeşul a pierdut o mare personalitate. Înmormântare impresionantă şi onoruri militare pentru cel care a fost Şerban Valeca

În contextul actual, în care războiul dintre Rusia şi Ucraina, dar şi obiectivele Pactului Ecologic European (Green Deal) pun presiune asupra utilizării gazelor naturale pe termen lung, gazele din Marea Neagră sunt avantajul competitiv şi biletul către independenţa energetică a României.

"Pentru a avea o imagine mai clară asupra taxării în acest domeniu, PwC România a realizat o analiză care compară nivelul de impozitare specifică a producţiei de gaze naturale offshore din statele europene considerate relevante prin intermediul cotei efective de impozitare. Rezultatele arată că, în ultimii ani, România avea cea mai mare rată efectivă de impozitare a sectorului de gaze naturale offshore (23% în 2020), de aproximativ 4,3 ori mai mare decât media statelor analizate, estimată la 5,3% (media fără RO). Nivelul ridicat de impozitare efectivă este necompetitiv din perspectiva investiţiilor, cu atât mai mult în contextul tranziţiei energetice. Prin urmare, aşteptarea companiilor era ca regimul fiscal să fie modificat", spun reprezentanţii companiei de consultanţă.

Estimările PwC arată că România ar putea ajunge la o dependenţă de 53% de importuri de gaze naturale în anul 2030 (faţă de aproximativ 20% în 2020), pe fondul declinului natural al producţiei onshore şi în condiţiile în care investiţiile în offshore nu vor fi realizate. Acest aspect ar genera un impact major asupra securităţii energetice. România este al doilea cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, după Olanda. Odată cu închiderea zăcământului Groningen (2022), România are potenţialul de a deveni primul producător de gaze naturale din UE. Sectorul producţiei de gaze naturale are una dintre cele mai mari contribuţii la bugetul stat. De exemplu, în perioada 2013 - 2021, doar impozitele suplimentare asupra producţiei de gaze naturale au reprezentat peste 8 miliarde lei, impozite stabilite cu scopul protejării consumatorilor vulnerabili.

Distribuie!

0 Comentarii

Trimite un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vești bune pentru românii înscriși în Programul Rabla 2026: AFM a aprobat aproape 1.900 de ecotichete

Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a anunțat aprobarea unei noi serii de finanțări prin Programul Rabla Auto 2026, destinat persoanelor […] Citește!

Gândaci în bucătării, alimente expirate și mizerie în restaurante din Constanța! Nouă localuri închise și amenzi de peste 150.000 de lei

Controale cu rezultate îngrijorătoare în Centrul Vechi al municipiului Constanța. Nouă restaurante, baruri și bistrouri au fost închise temporar de […] Citește!

Proteste de amploare în Franța: Aproape 15.000 de persoane reținute, inclusiv mii de minori

Franța traversează o perioadă de tensiuni sociale puternice, iar bilanțul intervențiilor forțelor de ordine este unul impresionant. Aproximativ 15.000 de […] Citește!

CNAS introduce documentele medicale electronice de la 1 ianuarie 2027. Ce se schimbă pentru pacienți

Pacienții din România vor putea folosi, de la 1 ianuarie 2027, bilete de trimitere, scrisori medicale și certificate de concediu […] Citește!

Pană informatică la Apple. Apple Pay, iCloud și App Store, afectate de probleme tehnice

Apple se confruntă cu o întrerupere a mai multor servicii online, după ce utilizatori din mai multe țări au semnalat […] Citește!

Cutremur puternic în România, resimțit și în București. Seismul s-a produs în toiul nopții

Un cutremur cu magnitudinea estimată inițial la 5,6-5,7 s-a produs miercuri, 18 noiembrie 2026, la ora 02:48, în zona seismică […] Citește!

România, obligată să joace baraj pentru menținerea în Liga B. Ce urmează pentru „tricolori” și cum pot începe preliminariile EURO 2028

România a încheiat grupa din Liga Națiunilor pe ultimul loc, după înfrângerea cu 1-2 în fața Bosniei și Herțegovinei, și […] Citește!

Veste mare pentru șoferi! Autostrada Pitești – Sibiu se extinde cu încă 10 kilometri din 3 decembrie

Șoferii ar putea circula, începând cu 3 decembrie 2026, pe încă zece kilometri din Autostrada Sibiu–Pitești (A1). Este vorba despre […] Citește!

FC Argeș Basketball – Petrolul Ploieşti, vineri, 20 noiembrie, de la ora 19, în etapa a 8-a din LNBN

Vineri, 20 noiembrie, echipa de baschet FC Argeș joacă unicul meci, pe teren propriu, al acestei luni. Adversară în cadrul […] Citește!

Parc fotovoltaic, în centrul unei anchete ANAF: Cheltuieli nejustificate de 1,85 milioane de lei și suspiciuni de evaziune fiscală

Inspectorii ANAF Antifraudă au descoperit un presupus mecanism de fraudare a bugetului de stat la o companie care activează în […] Citește!

UEFA s-a făcut de râs înainte de Bosnia – România! Gafă uriașă la prezentarea echipei lui Hagi

UEFA a comis o gafă incredibilă înainte de Bosnia – România! Mai mulți tricolori au fost trecuți pe posturi greșite, […] Citește!

DNA lovește în vămile din nordul României! Patru lucrători vamali și un polițist de frontieră, cercetați într-un dosar de mită

Anchetă de corupție la punctele de frontieră din nordul țării. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) Suceava au luat măsuri preventive […] Citește!

Omul săptămânii

Dani Coman și Bogdan Andone

Opinie

O reformă administrativă care nu va avea loc

Din ediția tipărită

Incendiul de la „By The Lake” şi Colonelul, un personaj omnipotent care veghează la „liniştea” zonei

Se pare că la Curtea de Argeș nu mai este nevoie doar de pompieri, polițiști și anchetatori. Avem nevoie și […] Citește!

La Câmpulung au venit cinci medici, acum se caută şefi de secţii

Cu Secția Oncologie redeschisă după cooptarea a doi medici și cu Urgențele deservite de încă trei medici, Spitalul Municipal Câmpulung […] Citește!

Primăria Câmpulung merge înainte cu pensionarii

Deși administrația locală beneficiază din plin de experiența consilierilor personali ai șefilor executivului, mai este nevoie și de susținere de […] Citește!

Foto-pamflete

Indicator cu eroare la Apele Române! ABA Argeş-Vedea a picat pe eroare

Recentul audit financiar efectuat la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a avut ca rezultat tot o opinie împărțită a inspectorilor, […] Citește!

Foto-pamflete

Taxa pe gunoi, ridicată la rang de predică! Un preot piteştean, alarmă falsă pe Facebook

Un preot din Pitești a reușit să stârnească o adevărată furtună virtuală după ce a anunțat, pe pagina sa de […] Citește!

Fostul deputat Nicolae Georgescu, în cărţi pentru funcţia de prefect al judeţului

Social-democrații din Argeș nu au liniște până nu-l văd iarăși înscăunat pe unul de-al lor ca prefect al județului, în […] Citește!

După zimbri, se înmulţesc şi castorii din Făgăraş

Dacă zimbrii reintroduși în sudul Munților Făgăraș, în trei zone din Muscel, au ajuns la a doua generație de viței […] Citește!

Foto-pamflete