Stenograme în dosarul „Mită la generali”. „Măcar cu ai dumneavoastră să vorbim, să tacă din gură…”

de | 4.12.2014 13:49 | Dezvăluiri

# Aşa sună o convorbire a colonelului Diaconu cu generalul Chiriţă, după demararea anchetei DNA # Ca să-şi salveze pielea, colonelul Diaconu (foto stânga) a sfârşit prin a colabora cu procurorii # Finalmente, colonelul Valerică Diaconu, fostul comandant al Școlii de Maiștri Militari din Pitești la data fraudării concursului, a sfârșit prin a colabora cu procurorii anticorupție, explicând amănunțit rolul generalilor MapN Ion Marian și Mihai Chiriță în fraudarea concursului   # Generalul Marian a intervenit pentru  12 candidați, generalul Chiriță pentru 10 și col. Belciug, șeful Garnizoanei Pitești, pentru șase # Culmea șpăgii: colonelul Belciug, șeful Garnizoanei Pitești, a primit mita prin virament bancar în contul personal # Colonelul Diaconu a mai dezvăluit procurorilor DNA și că a fost amenințat de un înalt oficial din MapN după ce candidații cu „pile” au fost respinși: „Să-ți găsești de serviciu în Statele Unite, în Zimbabwe, pleci, te duci dracu’!”
Pe 16 decembrie, la Înalta Curte de Casație și Justiție este un nou termen în apel în deja celebrul dosar „Mită la generali”, dosar în care nu mai puțin de 97 de militari, dintre care doi generali, au fost condamnați la închisoare cu executare sau cu suspendare (n. red. – pe 13 noiembrie 2013) pentru fraudarea unor concursuri. 
În august 2010, la Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Terestre „Basarab I” Piteşti, au avut loc două concursuri pentru ocuparea unor posturi de maiştri militari şi subofiţeri. După cum spun procurorii DNA, o parte dintre candidații admiși în mod nelegal la proba de selecție de la Centrul Zonal de Selecție Breaza s-au înscris la cele două concursuri. Înainte de susținerea primului concurs, cel pe filiera directă, mai multe cadre militare, unele cu grade și funcții importante în MapN, au început să exercite presiuni asupra comandantului Școlii „Basarab I”, colonelul Valerică Diaconu – ce fusese numit în funcție în urmă cu doar patru luni, în iunie 2010 – pentru ca acesta la rândul lui să-i determine pe președinte și pe membrii comisiei de concurs să-i pună la dispoziție, înainte de susținerea probelor de concurs, grilele de răspunsuri pentru a le da celor 50 de candidați pentru care se făcuseră intervenții. Pe scurt, piloșii urmau să fie declarați admiși în defavoarea acelor candidați care, deși trebuiau admiși în baza notelor obținute, urmau să fie respinși pentru că locurile pe care concurau trebuia să fie ocupate prin fraudă de candidații favorizați. Iată ce spun în continuare procurorii anticorupție: „Pentru că Diaconu Valerică era numit recent la comanda UM 01225 (n. red. – Școala „Basarab I”) și nu cunoștea metodele concrete de fraudare a concursului, a discutat cu martorul Bădicu Paul, președintele comisiei de examinare, care i-a confirmat faptul că încă din 2009 se obișnuia să fie „favorizați” anumiți candidați susținuți de cadre militare, inclusiv din eșaloanele superioare. În cadrul discuției, martorul Bădicu Paul a sugerat comandantului să distribuie grilele de răspuns celor aproximativ 50 de candidați pentru care se făcuseră intervenții, doar la engleză, nu și la matematică-fizică. „Distribuirea efectivă a grilei s-a efectuat în noaptea de dinaintea susţinerii probei, de către maiorul Ovidiu Georgel Boşutar, din aceeaşi unitate militară, prin SMS-uri, dar și fizic. Numai că în cele din urmă o mare parte dintre cei 50 de candidați au fost respinși, și asta din cauza notelor mici obținute la matematică-fizică la care, din cauza opoziției lui Paul Bădicu, nu au primit grilele de răspunsuri. Acest „semieșec” a atras ameninţări asupra conducerii unităţii din partea celor care interveniseră. Drept urmare, comandantul Valerică Diaconu l-a schimbat pe Paul Bădicu din funcția de președinte al comisiei de examinare cu colonelul Nicolae Zamfirache, locțiitor al comandantului. Iar în declarația de inculpat pe care a dat-o în fața procurorilor, Zamfirache a recunoscut și motivul schimbării: „Legat de numirea mea ca președinte al comisiei de admitere pentru concursul pe filiera indirectă (n. red. – al doilea concurs, organizat în perioada 22-26 august 2010), arăt că a fost voința lui Diaconu Valerică de a-l schimba pe Bădicu Paul care fusese președinte al comisiei de admitere a concursului pe filieră directă, întrucât acesta din urmă nu a fost de acord cu fraudarea examenului”.
Fostul comandant Valerică Diaconu a încercat să se scuze în fața superiorilor pentru acest „semieșec” al fraudării primului concurs. Într-o discuție telefonică interceptată pe 16 august 2010, Diaconu îi spune colonelului argeșean Constantin Ion din Statul Major al Forțelor Terestre că cel care s-a opus distribuirii grilelor de răspunsuri a fost chiar președintele comisiei, Paul Bădicu. Iată explicațiile și scuzele lui Diaconu: „… Eu am avut dorință, da’ altcineva… care a zis… eu nu fac așa ceva… Efectiv eu am zis bă, faci cum îți spun eu… Dar pe urmă mi-am dat seama: băi, stai așa un pic că acesta mă dă în gât că am dat ordin. El e președintele…”
Tot cu prilejul acestei discuții, Diaconu îi spune lui Constantin Ion, recunoscând că pentru faptul că nu a reușit să distribuie grila de răspuns și la a doua probă scrisă, a fost înjurat și chiar amenințat de un cadru militar „mai de sus” (cu grad important în structura militară națională), folosind următoarele expresii: „A fost cineva mai sus, așa și… a zis: Să-ți găsești de serviciu în Statele Unite, în Zimbabwe, pleci, te duci dracu!”

Generalul Chiriță i-a atras atenția colonelului Diaconu că prin „semieșecul înregistrat la concursul anterior a deranjat foarte multă lume”

Printre cei foarte supărați de rezultatele primului concurs a fost generalul Mihai Chiriță, fost comandant al Garnizonei Pitești. Acesta era nemulțumit că cei 10 candidați la concursul pe filiera directă pentru care intervenise la Diaconu au fost respinși. Așa că în perioada premergătoare susținerii celui de-al doilea concurs, generalul Chiriță i-a cerut comandantului Diaconu să se vadă în mașina sa, ocazie cu care i-a atras atenția lui Diaconu asupra faptului că „prin semieșecul înregistrat la concursul anterior a deranjat foarte multă lume”.

Col. Diaconu i-a turnat pe generalul Chiriță și pe comandantul Garnizoanei Pitești, Vasile Belciug

În încercarea de a-și salva pielea, comandantul Valerică Diaconu a dat pe 23 octombrie 2010 o declarație de învinuit în care practic îi dă în gât pe generalul Mihai Chiriță și pe comandantul Garnizoanei Pitești, colonelul Vasile Belciug, confirmând că aceștia au făcut intervenții și presiuni: „Dintre persoanele care au exercitat influență și presiuni asupra mea nominalizez pe: colonelul Belciug Vasile, comandant în Garnizoana Pitești, care m-a chemat în birou la el și mi-a dat un bilețel pe care erau scrise numele a șase candidați; general-maior Chiriță Mihai, care era șeful nostru pe linie de învățământ; acesta s-a prezentat personal la mine în unitate, înainte de concurs, la o festivitate de 50 de ani de la înființarea unității, prilej cu care, la un moment dat, am intrat cu acesta în birou la mine, unde mi-a dat un bilețel cu numele a 10 candidați.”
Mai trebuie spus că și generalul Ion Marian a transmis numele a 12 candidați înainte de al doilea concurs, așa cum reiese și din rechizitoriul DNA: „Pe 20 august 2010, înainte de susținerea la UM 01225 a concursului pe filieră indirectă, acesta s-a deplasat la Pitești și s-a întâlnit cu martorul Rădulescu Constantin, fost comandant al UM 01225, căruia i-a dictat numele a 12 candidați ce urma a fi sprijiniți să promoveze concursul.”

Telefonul colonelului Diaconu, interceptat în baza legii privind prevenirea și combaterea terorismului

Ca detaliu important, trebuie spus că telefonul lui Valerică Diaconu era interceptat încă din 10 august 2010 (înaintea celor două concursuri), în baza mandatului dat de către Înalta Curte de Casație și Justiție, mandat emis în baza Legii privind prevenirea și combaterea terorismului, precum și în baza legii privind siguranța națională a României.
Revenind la al doilea concurs, derulat în perioada 22-25 august 2010, comandantul de atunci Valerică Diaconu s-a asigurat că nu vor mai fi probleme și în noaptea de dinaintea concursului i-a dat maiorului Ovidiu Boșutar o parte dintre grilele de răspuns pentru a fi distribuite candidaților. 66 dintre candidați au primit aceste grile. Iar la final au promovat ilegal 70 dintre cei 71 de candidați favorizați.

DNA a dat 7000 de euro unui investigator sub acoperire pentru ca maistrul militar Dragoș Din, finul generalului Marian, să poată fi prins și rețeaua dovoalată

Foarte interesante în rechizitoriul DNA sunt și detaliile despre cei care strângeau ori primeau mită în scopul favorizării candidaților. Cel care colecta şpaga pentru generalul Marian Ion era finul acestuia, maistrul militar Dragoş Din, angajat al Spitalului Militar Central şi detaşat periodic la Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Terestre „Basarab I” din Piteşti. Dragoș Din a făcut promisiuni unui investigator sub acoperire că îl poate ajuta în orice problemă, ofițeri, subofițeri MapN sau jandarmerie, informația cea mai importantă fiind aceea că persoana de sprijin este generalul Ion Marian.
După cum precizează procurorii DNA, același Dragoș Din a pretins și parțial primit de la martora Dobre Magdalena suma de 7.000 de euro (bani proveniți din fondurile DNA) pentru a îl ajuta pe candidatul Dan Grigore, ce inițial fusese respins și după intervenții a fost admis: „Dragoș Din a promis că îl va ajuta pe Grigore Dan Valentin la concursul organizat la UM 01225 Pitești.”

Locotenent-colonelul Dan Crăciuneanu i-a spus unui candidat: „…e rupere! Deci e rupere, sunt intervenții de… Enorm! Nu ești pe listă, nu intri! Poți să fii și profesor și nu intri!”

Un alt personaj important în lanțul infracțional al dosarului „Mită la generali” este un alt argeșean, locotenent-colonelul Dan Crăciuneanu, pe vremea aceea șef Birou Informare-Recrutare la Centrul Militar Județean Ilfov. Iar detaliile furnizate în rechizitoriul DNA sunt relevante: „Martorul denunțător Pascaru Alexandra s-a deplasat la Centrul Militar Județean Ilfov, însoțit de mătușa sa, martorul Tiron Anișoara, unde a luat legătura cu inculpatul Crăciuneanu Dan, acesta spunând că îi poate ajuta la concursul de la Pitești și că va interveni pe lângă membrii comisiei, dar că în schimbul acestei intervenții va trebui să-i remită 1500 de euro.” La un moment dat, Crăciuneanu îi spune lui Pascaru legat de numărul mare de candidați pentru care s-au făcut intervenții: ”… e rupere! Deci e rupere, sunt intervenții de… Nu, nu pot să-ți spun! Enorm! Nu ești pe listă, nu intri! Poți să fii… știi tu, să fii profesor și nu intri!”

Șeful Garnizioanei Pitești, colonelul Belciug, a primit prin bancă o șpagă de 5500 lei

Ca detaliu de culoare, același Crăciuneanu a primit de la martorul Cotoi Georgiana o „atenție” inedită: o sticlă de whisky și o sacoșă cu legume și fructe pentru că acesta „îi ceruse să îl cinstească”, după cum spun procurorii DNA. Colonelul Vasile Belciug, comandant al Garnizoanei Pitești în 2010, a recunoscut în fața anchetatorilor că pentru concursul pe filiera indirectă a susținut 18 candidați. În total, după cum se precizează și în rechizitoriul DNA, Belciug a pretins și primit de la 6 candidați 5500 de euro și 5500 lei. Iată și un exemplu: „Pentru o «intermediere», candidatul Marius Zăgrean i-a oferit colonelului Belciug 5500 lei, sumă ce i-a fost expediată prin circuit bancar de către învinuit plutonier Gălan Ioan, în condițiile în care candidatul a formulat autodenunț, cu privire la cumpărarea de influență.”

Colonelul Diaconu către generalul Chiriță: ”… avem probleme… cu ăștia, care le-am dat grila. Și am zis să merg, să discut cu ei…”

Procurorii DNA i-au interceptat pe generalul Mihai Chiriță și pe colonelul Valerică Diaconu și după începerea anchetei. Și au avut ce auzi în continuare. Într-o discuție interceptată pe 8 decembrie 2010, rezultă că generalul Chiriță îl îndeamnă pe Diaconu să nu recunoască acest adevăr (că ar fi implicat în fraudarea concursurilor) în fața procurorilor militari, ce declanșaseră deja ancheta. Cu ocazia convorbirii telefonice, Diaconu îi explică lui Chiriță că a aflat de începerea anchetei efectuate de DNA, afirmând textual: „… avem probleme… cu ăștia, care le-am dat grila. Și am zis să merg, să discut cu ei…” Generalul Chiriță îl întreabă atunci mirat că vrea să vorbească cu atât de mulți candidați despre care știe că ar fi fost favorizați, afirmând: „Cu cine, cu o sută de inși?”, la care Diaconu îi dă următoarea replică: „Nu-s o sută. Măcar cu ai dumneavoastră să vorbim, să tacă din gură…”
Diaconu mai spune apoi: „…da’ da chestia este că, pentru ca să-i ajutăm pe oameni, am… s-a distribuit acea listă, acele răspunsuri… că altfel, n-aveam cum să facem…”, afirmație față de care Chiriță afirmă: „Da, mă! Și care-i problema?” În continuarea discuției, generalul Chiriță îi sugerează colonelului Diaconu să discute cu celelalte cadre militare implicate în fraudarea examenului, de așa manieră încât „să-l sacrifice” în fața procurorilor militari pe unul singur, și să nu recunoască el însuși faptele atunci când va fi audiat.

41 dintre candidaţii respinşi ilegal cer daune de peste 4 miliarde

Procurorii DNA precizează în rechizitoriu că 70 de candidați au fost vătămați în mod important prin fraudare pentru că au fost declarați „respinși”, deși obținuseră note pentru a fi admiși, pentru ca prin fraudă locurile lor să fie ocupate de către candidații favorizați. Dintre „respinșii” în mod ilegal, 41 s-au constituit în parte civilă în procesul penal, cerând daune de 194.080 lei și 52.000 de euro. În total, peste 4 miliarde lei vechi. În vederea confiscării sumei care a făcut obiectul infracţiunilor de corupţie, în cauză s-a dispus luarea măsurii sechestrului asigurător pe bunurile imobile ale mai multor inculpaţi. În total s-a stabilit că, în această grupare infracţională, o parte din inculpaţi au pretins şi au primit de la candidaţi echivalentul a peste 82.000 de euro ca preţ al traficării influenţei.

Pedepse pe fond: patru ani de închisoare cu executare pentru generalul Ion Marian şi doi cu executare pentru generalul Chiriţă

În urmă cu un an, pedepsele date de către judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost cuprinse între 8 luni şi patru ani de închisoare, dar nu toţi inculpații au fost condamnaţi la închisoare cu executare. Generalii Ion Marian şi Mihai Chiriţă au primit pedepse cu executare. Militarii au fost judecaţi pentru fraudarea unor concursuri de angajare în armată. Practic, în dosar au fost judecaţi doi generali – fostul adjunct al Direcţiei de management şi şeful Direcţiei de instruire şi doctrine din Statul Major General din MapN, 24 de ofiţeri, 15 subofiţeri şi 71 de caporali. Fost adjunct al şefului Direcţiei de Management şi Resurse Umane din Ministerul Apărării, generalul Ion Marian şi fost şef al Direcţiei de Instrucţie şi Doctrine din cadrul Statului Major General din MApN, generalul Mihai Chiriţă au fost condamnaţi la patru ani respectiv, doi ani de închisoare cu executare pentru instigare la fals intelectual. Judecătorii de la instanţa supremă au mai decis prin aceeaşi sentinţă să îi condamne pe lt. col. Dan Costel Crăciuneanu la doi ani de închisoare, pentru trafic de influenţă şi pe maiorul Crinu Ionuţ Onel la trei ani de închisoare pentru instigare la fals intelectual. Totodată, magistraţii i-au condamnat pe Nicolae Zamfirache, Liviu Ion Bocanu, Nae Cornel, Ionel Corduban Oniciuc, Nicolae Dragomir, Ioan Burghelea, Vasile Vreme, Nicolae Mitu, Mihăiţă Băleau, Stan Condruz, Costel Gabi Drăgoescu, Gheorghe Anghelina, Vasile Alexandru, Laurenţiu Dragoş Matei şi Cătălin Drăgan, Valentin Dincă, Costel Caba, Iulian Geluţu Marin, Gheorghiţă Huluba, Viorel Ciocan, Cătălin Vasile Stanciu, Ionel Lepădat, Francisc Deac la trei ani de închisoare, dar cu suspendare. Alte 63 de persoane au fost condamnate la câte doi ani de închisoare cu suspendare, iar şase inculpaţi, au primit câte un an, respectiv, doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare. În privinţa colonelului Ion Constantin, judecătorii au stabilit ca procesul să înceteze pentru acesta. Concret, potrivit procurorilor, folosindu-se de puterea funcţiilor şi a gradelor militare pe care le deţineau, inculpaţii cu funcţii de conducere au acţionat în aşa fel încât unii candidaţi care voiau să se angajeze în armată, să promoveze în mod ilegal, după ce primiseră subiectele la unele probe scrise, în schimbul unor sume de bani.
Material realizat de Denis Grigorescu

Articol scris de Jurnalul de Arges

Distribuie!

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required

0 Comentarii