Spațiul Schengen: România mai aproape ca niciodată

Spațiul Schengen înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de țări. Eliminarea controalelor la frontierele interne între statele Schengen face parte integrantă din modul de viață european: aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-un stat Schengen și lucrează în altul. Oamenii și-au organizat viața în funcție de libertățile oferite de spațiul Schengen, 3,5 milioane de persoane tranzitând zilnic dintr-un stat Schengen în altul.

Libera circulație a persoanelor, a bunurilor și a serviciilor este în centrul proiectului Uniunii Europene și este esențială pentru redresarea Europei în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Prin strategia de astăzi, Comisia face bilanțul provocărilor cu care s-a confruntat spațiul Schengen în ultimii ani și stabilește o cale de urmat care să mențină beneficiile acestui spațiu. Este necesară o acțiune comună la nivelul Uniunii pentru ca statele membre să facă față provocărilor actuale.

Buna funcționare a spațiului Schengen se bazează pe trei piloni:

(1) gestionarea eficace a frontierelor externe ale UE,

(2) consolidarea măsurilor interne pentru a compensa absența controalelor la frontierele interne, în special în ceea ce privește cooperarea polițienească, securitatea și gestionarea migrației și

(3) asigurarea unei pregătiri și a unei guvernanțe solide, inclusiv integrarea tuturor statelor membre în spațiul Schengen.

Pentru a încuraja încrederea reciprocă în punerea în aplicare a normelor Schengen, Comisia prezintă astăzi și o propunere de revizuire a mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: Libertatea de a circula, de a trăi și de a lucra în diferite state membre este o libertate la care europenii țin mult. Aceasta este una dintre cele mai mari realizări ale UE, dar diversele crize și provocări ne-au arătat că nu putem considera Schengen ca fiind de la sine înțeles. Astăzi, prezentăm o cale de urmat care garantează că spațiul Schengen poate rezista în timp, care va asigura libera circulație a persoanelor, a bunurilor și a serviciilor, indiferent de circumstanțe, pentru a ne reconstrui economiile și pentru a ieși mai puternici din situații de criză.

Citește și: Reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului în Uniunea Europeană

Strategia are următoarele obiective:

• Asigurarea gestionării eficace a frontierelor externe ale UE, prin constituirea corpului permanent al Poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european, prin asigurarea interoperabilității sistemelor de informații pentru gestionarea frontierelor și a migrației până în 2023 și printr-o viitoare propunere privind digitalizarea cererilor de viză și a documentelor de călătorie. De asemenea, Comisia invită colegiuitorii să adopte rapid propunerea privind noul Pact privind migrația și azilul referitoare la verificarea persoanelor care trec frontiera externă fără autorizație.
• Consolidarea spațiului Schengen pe plan intern, întrucât cooperarea strânsă dintre statele membre în ceea ce privește prevenirea și combaterea amenințărilor la adresa securității este esențială pentru a susține și a compensa absența controalelor la frontierele interne. Noile inițiative vor include (1) un Cod UE de cooperare polițienească; (2) modernizarea cadrului Prüm pentru schimbul de informații privind ADN-ul, amprentele digitale și înmatricularea vehiculelor și (3) extinderea utilizării informațiilor prealabile referitoare la pasageri la zborurile efectuate în spațiul Schengen. Odată adoptat, noul Pact privind migrația și azilul va stabili, de asemenea, o abordare comună a gestionării migrației, un element important pentru buna funcționare a spațiului Schengen.

Citește și: Persoanele juridice și persoanele fizice autorizate, obligate să se înregistreze în SPV

• Îmbunătățirea gradului de pregătire și a guvernanței Comisia propune revizuirea mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen. De asemenea, aceasta va convoca forumuri Schengen periodice pentru a încuraja dialogul politic privind abordarea provocărilor comune, pe baza rapoartelor anuale privind situația spațiului Schengen. În cursul acestui an, Comisia va propune revizuirea Codului frontierelor Schengen pentru a spori reziliența spațiului Schengen la amenințările grave prin asigurarea unei coordonări strânse și introducerea garanțiilor necesare, astfel încât reintroducerea controalelor la frontierele interne să rămână o măsură luată în ultimă instanță. Comisia va prezenta, de asemenea, un plan de urgență care să permită reactivarea sistemului de „culoare verzi”, care și-a demonstrat utilitatea, pentru traficul neîntrerupt de marfă în cazul unor crize viitoare. În cele din urmă, Comisia va lansa un dialog cu statele membre privind reintroducerea pe termen lung a controalelor la frontierele interne.
• Extinderea spațiului Schengen: Viitorul spațiului Schengen trebuie să fie marcat de extinderea la acele state membre ale UE care nu fac încă parte din spațiul Schengen. Această extindere va veni în întâmpinarea așteptărilor legitime ale acestor țări, fiind de altfel și o obligație legală pentru ele odată ce, în urma unor evaluări, s-a stabilit că sunt pregătite să adere la spațiul Schengen.

Un mecanism de evaluare revizuit pentru consolidarea încrederii

Pentru a promova încrederea comună în punerea în aplicare a normelor Schengen și pentru a asigura identificarea și remedierea rapidă a eventualelor deficiențe, Comisia propune astăzi revizuirea mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen. Printre modificări se numără accelerarea procesului de evaluare și o procedură accelerată în cazul unor deficiențe semnificative care ar putea pune în pericol întregul spațiu Schengen. De asemenea, se va pune un accent politic mai puternic pe evaluările Schengen, întrucât rezultatele acestora vor fi incluse în raportul anual privind situația spațiului Schengen și vor fi discutate cu Parlamentul European și cu Consiliul. Mecanismul revizuit include o monitorizare sporită a respectării drepturilor fundamentale.

Citește și: Patronii din HoReCa cer Guvernului zero taxe pentru salariul minim din industrie

În urmă cu 36 de ani, 5 state membre au convenit să elimine controalele la frontierele dintre ele. În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.