Sorin Mazilescu: „Zăbreaua a fost elementul esenţial prin care cămaşa cu altiţă din Muscel a intrat în patrimoniul UNESCO”

de | 8.12.2022 13:25 | Actualitate, Cultură, Dezvăluiri, Home

La 1 Decembrie, de Ziua Națională, Arta iei românești a fost introdusă de UNESCO în lista patrimoniului imaterial al umanității. Comitetul interguvernamental pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, reunit la Rabat, în Maroc, a apreciat că arta cămășii cu altiță reprezintă un element de identitate culturală în România și Republica Moldova și că are un rol important în consolidarea dialogului între comunități.

La dosarul depus în acest sens, pe 29 martie 2021, pentru înscrierea cămăşii cu altiţă în lista reprezentativă a UNESCO, ”județul Argeș a fost nominalizat prin comunitățile Nucșoara, Lerești, Arefu, Ciocănești, Berevoești, Albești, Mușătești, Godeni, Aninoasa, Tigveni, Băiculești, Bălilești, Poienarii de Argeș, Dârmănești, Merișani, Cuca, Băbana, Mărăcineni, Topoloveni, Vedea, Albota, Stolnici, Miroși, Slobozia, Coșești, Mozăceni, Bogați, Costești, iar dintre practicanți suntem nominalizați prin membrii Asociației Meșteșuguri Argeșene din Ștefan cel Mare: Sgâia Florența, Stan Ioana, Manea Nicoleta și Stan G. Ioana” – ne-a spus Sorin Mazilescu, cel care, încă din 2019, în calitate de cercetător etnolog, lucra pentru acest dosar.

Citește și Mituri și simboluri străvechi într-o expoziție fascinantă de port popular, în august, la Golești

Citește și Aproape 600 de dansatori au dat viață Concursului de dans popular pentru copii și tineri ”Gh. Popescu-Județ”

„Ca expresie a acestei concepţii de ordonare a spaţiilor a luat naştere în zona Argeș-Muscel un motiv ornamental specific, numit zăbreaua – o suită de romburi care se ating cu vârfurile, creând impresia unui adevărat grilaj. Chiar şi în cazurile în care apare un motiv liber desenat, care ar putea, fie să sufoce regularitatea geometrică, fie să se lipsească de ea, creatorul realizează această zăbrea, înscriind-o într-o geometrie de fond ale cărei pătrate sau romburi sunt marcate de lănţişor auriu sau argintiu. În cadrul acestor câmpuri geometrice, posibilităţile de distribuire a motivelor decorative şi varietatea lor sunt practic nelimitate.
În genere, însă, pentru a evita aglomerarea de motive ornamentale izolate, ornamentul de la altiţă se reia în grupări mai mari sau mai mici pe toate câmpurile ornamentale ale piesei. Prin geometrismul decoraţiei, ia argeşeană se pretează în mod deosebit la o distribuire ritmică, repetată a motivelor”
– exemplifica atunci Sorin Mazilescu, prin aceste elemente definitorii, rolul Argeșului și Muscelului, în conservarea și promovarea cămășii cu altiță.

Citește și Managerul CJCPCT, Sorin Mazilescu, a lansat o carte-pledoarie pentru cultura de rezistenţă

Articol scris de Gabriel Lixandru

Distribuie!

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *