Aproximativ două treimi dintre români consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE. Aproape 60% din populație este însă de părere că, în viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar rămâne în interiorul Uniunii Europene. Sunt două dintre concluziile principale ale sondajului de opinie intitulat ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Partea a III-a.
Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group: ”Lipsa de orizont a populației afectată de crizele interne multiple care se suprapun în România, precum și o intensificare puternică a vizibilității narativelor subversive eurosceptice vehiculate tot mai mult în special în mediul online au determinat o scădere accentuată a optimismului cu privire la avantajele integrării europene. Chiar dacă evaluările negative ale populației din luna septembrie pot fi și conjuncturale – o reacție emoțională la criza guvernamentală – atrage atenția faptul că ponderea populației care susține că aderarea la Uniunea Europeană a adus țării mai degrabă avantaje a devenit similară cu ponderea populației care declară că aderarea a adus dezavantaje. Comparativ cu începutul anului, regresul este evident în condițiile în care în martie 2021, românii care susțineau că aderarea a adus mai degrabă avantaje erau de aproape două ori mai mulți decât cei care credeau că aderarea a adus dezavantaje. Cu toate că majoritatea populației României rămâne rațională și consideră că țara s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar rămâne în UE, creșterea curentului eurosceptic, fie ea și conjuncturală, reprezintă cel mai serios semnal de alarmă pentru clasa politică, pentru mediul de afaceri, pentru elitele intelectuale, pentru societatea noastră în ansamblu. Sursele acestei evoluții sunt multiple, de la sancționarea de către populație incapacității administrative a autorităților române de a valorifica eficient statutul stat de membru, la influențele eurosceptice venite chiar dinspre țări vestice sau din Europa Centrală și de Est, și până la acțiuni de dezinformare și propagandă antieuropeană susținute agresiv din spații geopolitice ostile care au găsit și în România vectori subversivi de transmitere. Aderarea la Uniunea Europeană, un câștig uriaș și o realizare istorică în interes național pentru întreaga națiunea română, este pusă acum sub semnul întrebării din cauza indolenței și a unui discurs iresponsabil, cu adevărat anti-național.”
Dan Andronache, vice-președinte True Story Project (TSP): ” Trendul ultimului an de evidentă scădere a sentimentului de apartenență la Uniunea Europeană este explicat de factori precum: contextul pandemic restrictiv la nivel european, inflația generalizată și în ultima perioadă, criza politică generată atât de iresponsabil pe fondul crizei economico-sanitare. Dar, deloc de neglijat, acest sentiment este augmentat de fluxul de informații false, trunchiate pe linia curentului antivaxer intern și extern și de lacunele culturii economico-financiare. În mod îngrijorător, această scădere a încrederii populației în UE nu pune pe gânduri niciunul din vectorii politici mioritici, în condițiile în care, pe termen lung, acest trend poate clătina stabilitatea socială, apartenența și opțiunile geopolitice ale României” .
Citește și: O poveste de dragoste şi de profesie / Un medic hindus s-a îndrăgostit de o dentistă din Mioveni şi lucrează acum la Spitalul Judeţean
ANALIZA EXTINSĂ ȘI INTERPRETAREA DATELOR
Avantaje vs. Dezavantaje ale aderării la UE
Punând în balanță toate implicațiile asupra vieții economice și sociale, asupra familiei și vieții personale, 47,2% dintre cei chestionați (față de 56,2% în iunie și 61,4% în martie) consideră că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje, în timp ce 46,1% sunt de părerea contrarie (față de 35,1% în iunie și 35,2% în martie). Nu știu sau nu răspund la această întrebare 6,7%.
Analiza socio-demografică: Sunt de părere că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje în special cei cu vârsta sub 45 de ani, persoanele cu educație superioară și gulerele albe. Cei cu un nivel de educație mai scăzut, gulerele gri și albastre consideră într-o proporție mai mare decât celelalte categorii că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă dezavantaje.
Reguli europene vs. interese naționale
27,3% dintre români sunt de părere că, în calitate de stat membru, România trebuie să respecte regulile Uniunii Europene, chiar și atunci când îi sunt afectate interesele naționale (față de 28% în iunie). 68,5% consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE (față de 64,8% în iunie). 4,2% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Consideră într-o măsură mai mare decât restul populației că în calitate de stat membru, România trebuie să respecte regulile Uniunii Europene, chiar și atunci când îi sunt afectate interesele naționale în special bărbații, tinerii sub 30 de ani, locuitorii din București. Sunt de părere că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE în special femeile, persoanele cu vârsta cuprinsă între 45 și 59 de ani, gulerele gri și persoanele care locuiesc în orașe sub 90 de mii de locuitori.
Citește și: Un proiect pe cât de frumos, pe atât de inedit / O echipă de arhitecţi pasionaţi salvează casele vechi de pe Valea Topologului
Potențiala ieșire din UE a României
Din totalul celor care consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE, 59% cred că ieșirea din UE ar afecta interesele naționale ale țării noastre, ceea ce reprezintă aproximativ 40% din totalul eșantionului/populației. 34,2% (23% din total eșantion) sunt de părerea contrarie. Ponderea non-răspunsurilor este de 6,8%.
Analiza socio-demografică: Persoanele cu educație superioară și locuitorii din urban consideră într-o proporție mai mare decât media că ieșirea din UE ar afecta interesele țării noastre. Sunt de părere că ieșirea din UE nu ar afecta interesele țării noastre cu precădere bărbații și gulerele albastre.
Rolul UE în dezvoltarea economică a României
Afirmația ”În viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în interiorul Uniunii Europene” întrunește acordul a 57,8% dintre cei intervievați (față de 62,9% în iunie). 32,9% consideră că ”în viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în afara Uniunii Europene” (față de 27% în iunie), iar 9,2% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, gulerele albe, locuitorii din regiunea Centru, sunt de acord într-o proporție mai mare decât media cu afirmația ”În viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în interiorul Uniunii Europene”. Sunt de acord cu afirmația ”În viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în afara Uniunii Europene” mai ales persoanele cu un nivel de educație mai scăzut și gulerele gri.
Citește și: Lasconi, doamna ”notă explicativă”
DATE METODOLOGICE
Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a III-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.
Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 15-27 septembrie 2021, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului.
0 Comentarii