Camere de supraveghere instalate pentru protejarea cetățenilor au ajuns să reprezinte, în anumite situații, un risc pentru viața privată a persoanelor filmate. O investigație publicată luni, 9 noiembrie 2026, de jurnaliștii de la Public Record arată că imagini provenite din sisteme video folosite de instituții publice și operatori privați din România puteau fi găsite pe internet fără autentificare. Printre exemplele identificate se numără camere ale Poliției Locale Pantelimon, imagini asociate unei creșe din Oradea și o cameră amplasată în apropierea unei grădinițe din județul Maramureș. Descoperirile ridică semne de întrebare privind modul în care sunt protejate înregistrările video, mai ales atunci când acestea surprind copii sau persoane care nu știu că imaginile lor ar putea ajunge pe internet.
Investigația a pornit de la verificarea unor dispozitive conectate la internet prin intermediul platformei Shodan. Acest motor de căutare identifică echipamente accesibile online și poate indexa capturi provenite de la camere video ale căror imagini sunt disponibile fără parolă. Astfel, jurnaliștii au descoperit că problema nu privește doar echipamentele utilizate în spații comerciale, ci și sisteme instalate în locuri unde protejarea identității și a intimității persoanelor ar trebui să reprezinte o prioritate.
Camerele Poliției Locale Pantelimon, expuse pe internet. Cum a reacționat primăria
Unul dintre cazurile documentate privește sistemul de supraveghere utilizat de Poliția Locală Pantelimon, din județul Ilfov. Jurnaliștii au identificat mai multe capturi statice provenite de la camere care monitorizau diferite zone ale orașului. Imaginile fuseseră indexate în septembrie și octombrie 2026 și puteau fi descoperite prin intermediul platformei online, fără să fie necesară introducerea unei parole.
După ce reprezentanții Public Record au solicitat explicații, Primăria Pantelimon a transmis că a luat măsuri pentru securizarea sistemului. Instituția a anunțat suspendarea accesului extern, schimbarea parolelor, actualizarea programelor informatice și închiderea căilor de acces expuse pe internet.
Autoritățile locale au susținut, totodată, că nu au fost compromise date personale. Această poziție aparține primăriei și nu înseamnă că o eventuală încălcare a regulilor privind protecția datelor a fost exclusă printr-o investigație independentă.
Cazul este cu atât mai sensibil cu cât imaginile surprinse de camerele unei poliții locale nu sunt destinate publicării pe internet. Faptul că un sistem monitorizează străzi și alte spații publice nu înseamnă că înregistrările sale pot fi accesate de orice persoană. Instituțiile care administrează asemenea echipamente au obligația de a proteja informațiile colectate și de a controla accesul la acestea.
Copii surprinși într-o creșă din Oradea. O altă cameră transmitea imagini live din Maramureș
Investigația a identificat și o situație care privește o unitate de învățământ preșcolar din Oradea. Într-o captură indexată pe 10 august 2026 apar mai mulți copii așezați pe scăunele, în cerc, iar imaginea poartă inscripția „Creșa nr. 2”.
Solicitată să explice situația, reprezentanta direcției responsabile de creșele publice din Oradea a precizat că simpla apariție a unei imagini pe platforma Shodan nu demonstrează automat proveniența acesteia, existența unui acces neautorizat sau încălcarea legislației privind datele personale. Instituția a transmis că urmează să efectueze verificări.
Un alt caz a fost identificat în localitatea Fărcașa, din județul Maramureș. Acolo, potrivit jurnaliștilor, o cameră amplasată în fața unei grădinițe transmitea imagini în timp real fără protecție prin parolă. Transmisiunea era disponibilă și pe alte site-uri, astfel încât imaginile puteau fi urmărite de persoane care nu aveau nicio legătură cu instituția. Public Record a precizat că nu primise un răspuns de la conducerea grădiniței până la publicarea investigației.
Descoperirile nu se limitează la aceste trei exemple. Jurnaliștii au identificat imagini din clădiri, magazine, spații de lucru și curțile unor locuințe. Unele capturi surprindeau persoane aflate la serviciu, inclusiv în încăperi care păreau să fie laboratoare, farmacii sau cabinete medicale. În aceste cazuri, locațiile exacte nu au putut fi confirmate, deoarece poziționarea geografică indicată de platformă reprezintă o estimare, nu o dovadă a amplasării camerelor.
Cine răspunde pentru imaginile expuse și de ce există asemenea vulnerabilități
Dincolo de problemele tehnice, investigația atrage atenția asupra responsabilității instituțiilor care cumpără și administrează sisteme de supraveghere. În cazul unităților de învățământ, legislația prevede utilizarea unor sisteme video cu acces controlat, iar înregistrările trebuie păstrate în condiții de securitate și confidențialitate. Imaginile sunt destinate unor scopuri precise, precum protejarea bunurilor, verificarea unor incidente sau furnizarea de probe autorităților competente, nu distribuirii lor publice.
În ceea ce privește datele personale, verificarea respectării legislației revine Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Instituția poate investiga incidentele, poate solicita remedierea problemelor și poate aplica măsurile prevăzute de lege.
Consultat de Public Record, Bogdan Manolea, directorul Asociației pentru Tehnologie și Internet, a explicat că una dintre cauzele vulnerabilităților este modul în care sunt achiziționate și utilizate camerele de supraveghere. În opinia sa, prețul redus al unor echipamente și sancțiunile considerate insuficient de descurajatoare pentru instituțiile publice pot contribui la neglijarea măsurilor de protecție.
Expertul atrage atenția că simpla instalare a camerelor nu garantează securitatea unui spațiu. Dacă echipamentele sunt configurate necorespunzător și nu sunt administrate cu atenție, ele pot expune exact persoanele pe care ar trebui să le protejeze.
Investigația Public Record evidențiază astfel o problemă care depășește cazul unei singure primării sau al unei unități de învățământ. Camerele video sunt tot mai prezente în viața de zi cu zi, însă utilitatea lor depinde și de siguranța sistemelor care stochează sau transmit imaginile. Atunci când acestea pot fi accesate fără măsuri adecvate de protecție, riscul nu mai privește doar funcționarea echipamentelor, ci și dreptul la viață privată al copiilor, angajaților și tuturor persoanelor surprinse de camere.
0 Comentarii