Web Analytics

Situaţia proceselor cu retrocedările ilegale din Trivale

de | 2.05.2013 12:30 | Actualitate

# Anatomia unui rapt-material de studiu pentru DNA. Subiectul retrocedărilor abuzive din Pădurea Trivale inflamează comunitatea argeșeană și națională, mai ales după ce și Curtea de Conturi a României, în raportul de audit dat recent publicității, a subliniat explicit că circa 192 ha din pădurea simbol a Piteștiului au fost înstrăinate ilegal, cu complicitatea autorităților județene. Vă informam săptămâna trecută că DNA Pitești s-a autosesizat (inclusiv din ziarul nostru) despre jaful făcut cu hălci consistente din Pădurea Trivale și i-a cerut prefectului Cristian Soare situația completă a proceselor în care s-a cerut anularea titlurilor de proprietate cu cântec. Jurnalul a cerut, chiar înaintea DNA, lista proceselor în care Prefectura Argeș a cerut anularea unor titluri de proprietate eliberate în intervalul 2007-2008 de către Comisia Județeană de Fond Funciar, condusă pe atunci de prefecții Ion Cârstoiu (PDL) și Iani Popa (PNL) și, după o documentare laborioasă, este acum în măsură să vă prezinte și stadiul acestora. Mai facem precizarea că peste 190 ha de vegetaţie forestieră de la limita de nord vest şi vest a municipiului, în zonă cu mare potențial imobiliar, au devenit proprietatea unor persoane care revendicau terenuri tocmai în comunele Miceşti, Bascov, Băbana, Poiana Lacului şi Răteşti.

Trei procese pierdute pe linie de Prefectură, la instanțele din Argeș

Cererile Prefecturii au fost respinse în trei dosare, în două dintre acestea irevocabil. În dosarul nr. 9447/280/2009 sunt contestate titlurile proprietarilor Dediţoiu Valentin, Dediţoiu Daniel-Cristian, Dediţoiu Cătălin, Roth Maria, Dediţoiu Florică şi Costache Elisabeta. În aprilie 2012, Judecătoria Piteşti a respins cererea Prefecturii. Instituţia a făcut însă recurs la Tribunalul Argeş. Unde, pe 21 martie a.c, magistraţii au respins irevocabil recursul, dând câştig de cauză proprietarilor, care și-au menținut astfel titlurile.
Jianu Maria, Jianu Ioan şi Helsdorfer Rodica s-au judecat cu Instituţia prefectului în dosarul nr. 9440/280/2009. În care, la fel, instanţa a respins solicitarea de anulare a titlului de proprietate. La finalul lunii mai a anului trecut Prefectura a făcut recurs, numai că pe 4 decembrie 2012, prin sentinţă irevocabilă, Tribunalul Argeș a respins recursul.
În dosarul nr. 9444/280/2009, Prefectura a contestat actul de proprietate al Mioarei Firfirică, care trebuia să primească 0,8 ha de pădure la Băbana, şi nu în Trivale. După 11 şedinţe de judecată, instanţa a dat câştig de cauză Prefecturii, constatând nulitatea absolută a titlului de proprietate emis de CJFF Argeş. Numai că, în urma recursului proprietarei, pe 23 septembrie 2011, Tribunalul Argeş a respins cererea Prefecturii.

Alte trei procese, trimise spre rejudecare

În dosarul nr. 9654/280/2009, Prefectura solicită anularea titlului de proprietate al decedaţilor Ştefan Aneta şi Ştefănescu Dumitru, fiind chemaţi în faţa instanţei moştenitorii acestora. Pe 4 aprilie 2011, Judecătoria Piteşti a respins acţiunea Prefecturii. După recursul din mai 2011, dosarul a ajuns la Tribunalul Argeş. Unde, pe 23 februarie 2012, printr-o hotărâre irevocabilă, judecătorii au admis recursul Prefecturii şi au casat sentinţa, trimiţând cauza spre rejudecare la Judecătoria Piteşti.
Gînguţ Maria, Săvulescu Maria, Săvulescu Ioan Sorin şi Săvulescu Elena Camelia sunt proprietarii ale căror acte sunt contestate în dosarul nr. 9457/280/2009. În decembrie 2011, după 16 şedinţe de judecată, instanţa a respins acţiunea Prefecturii. Care a atacat cu recurs sentinţa, în martie 2012. Pe 24 octombrie 2012, magistraţii de la Tribunalul Argeş au admis recursul şi au trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă de fond.

Dosarul nr. 9439/280/2009 vizează anularea titlului de proprietate al lui Vărăşcanu Vasilică, în prezent decedat, ai cărui moştenitori sunt Vărăşcanu Vasile, Vărăşcanu Constantin, Dragomir Olga, Pandelescu Maria şi Vărăşcan Nicolae. Pe 14 februarie 2011, Judecătoria Piteşti a respins cererea Prefecturii. Trei luni mai târziu, în mai 2011, Prefectura a făcut recurs. Pe 28 noiembrie 2012, Tribunalul Argeş a admis recursul şi a trimis cauza spre rejudecare la Judecătoria Piteşti.

Un proces pe fond, la Judecătoria Piteşti

Dosarul nr. 9455/280/2009 se află în curs de judecare la Judecătoria Piteşti și are o miză uriașă. El vizează anularea actului de proprietate al defunctei Ileana Brătianu, căreia ar fi trebuit să i se retrocedeze un teren forestier de circa 33 ha la Răteşti, și nu în Piteşti, în Pădurea Trivale, cum a decis în final, cu suspectă generozitate, Comisia Județeană de Fond Funciar. Instanţa a amânat de câteva ori judecarea cauzei, pentru a fi introduse în cauză moştenitoarele proprietarei decedate. În septembrie 2012 s-a desemnat şi un expert care să ofere instanţei explicaţii cu privire la expertiza tehnică de specialitate. Ultima şedinţă de judecată a avut loc recent, 25 aprilie 2013, când instanţa a amânat din nou judecarea cauzei pentru că expertiza încă n-a sosit la dosar şi a fixat următorul termen pe 20 iunie a.c. Din informațiile noastre, acest dosar creează coșmaruri tuturor celor implicați în teleportarea celor 33 ha de pădure de la Rătești în Trivale, și vă asigurăm că e vorba de nume grele ale vieții publice argeșene.

Un proces strămutat la Tribunalul Constanţa

În dosarul nr. 9436/280/2009 se solicită anularea actului de proprietate al Sânzianei Pricopie. În martie 2011, Judecătoria Piteşti respingea cererea Prefecturii, dar două luni mai târziu, în mai, instituţia ataca sentinţa cu recurs. Pe 23 octombrie 2012, cauza a fost scoasă de pe rolul Tribunalului Argeş şi strămutată la Tribunalul Constanţa, care a respins recursul.

Un singur proces câştigat de Prefectură

În cazul dosarului nr. 9441/280/2009, în care se solicita anularea titlurilor emise pe numele proprietarilor Dumitrescu Livia, Dumitrescu Ion, Dumitrescu Constantin, Dumitrescu Gheorghe, Ionescu Lucia şi Pauleanu Ioan Victor, procesul s-a încheiat în favoarea Prefecturii. După 16 şedinţe de judecată, Judecătoria Piteşti a respins cererea de anulare a actelor de proprietate. În schimb, magistraţii de la Tribunalul Argeş au admis recursul Prefecturii, anulând, prin hotărâre irevocabilă, titlul de proprietate şi procesul verbal de punere în posesie pentru suprafaţa totală de 33,33 ha.

Concluzia Curţii de Conturi e devastatoare

Raportul de audit al Curţii de Conturi a României este devastator la adresa Comisiei Județene de Fond Funciar, evidențiind retrocedarea ilegală a sute de hectare din pădurea-simbol a Piteştiului, către persoane cărora normal ar fi fost să li se reconstituie dreptul de proprietate la Răteşti, Poiana Lacului, Băbana, Bascov sau Miceşti. „Amplasamentele fostelor proprietăţi solicitate nu s-au identificat în teren, nu s-a constatat dacă sunt libere, nu s-au propus amplasamente vecine dacă cele solicitate erau ocupate prin puneri în posesie anterioare ca urmare a aplicării legilor fondului funciar, ci s-a trecut pur şi simplu la atribuirea de amplasamente în UP II TRIVALE. Și mai grav este faptul că s-au reconstituit drepturi de proprietate în pădurea TRIVALE fără a exista înscrisuri doveditoare din care să rezulte că autorul deposedat, în numele căruia se făcea solicitarea, a deţinut cu adevărat terenuri forestiere, suprafaţa deţinută şi amplasamentul acesteia. În unele cazuri nu existau dovezi certe nici în ceea ce priveşte calitatea de moştenitor a solicitantului. S-au făcut reconstituiri după autori diferiţi, deşi autorul deposedat era unul singur, în scopul de a se trece peste limita de 10 ha pădure impusă de legislaţia în vigoare la acea dată. Prin aceste metode, s-au reconstituit drepturi de proprietate în UP II TRIVALE în suprafaţă de 192,5 ha deşi această pădure a fost din totdeauna a statului şi, prin urmare, nu a putut fi deposedat abuziv niciun fost proprietar particular“, constată raportul Curţii de Conturi. Raportul de audit mai scoate în evidenţă şi scopul retrocedărilor ilegale în pădurea statului, şi anume specula imobiliară. „Comisiile locale şi comisia judeţeană Argeș, prin actele emise cu încălcarea legii, au translatat proprietatea publică în proprietate particulară urmărindu-se aparent „dezinteresat” creşterea valorii terenurilor pentru moştenitori, fiind evidentă valoarea imobiliară a unor astfel de terenuri. Dacă o altă pădure din Județul Argeș, și anume, pădurea Găvana căzuse deja victima intereselor imobiliare, nici pădurea Trivale nu era departe. Tehnicile erau deja „brevetate”: vânzări succesive, fragmentări şi lotizări; emiterea de către primării a unor adeverinţe în care se menţionează categoria de folosinţă – teren agricol; încheierea altor contracte de vânzare în care se menţionează noua categorie de folosinţă; obţinerea avizelor de scoatere din circuitul agricol; defrişarea arborilor; introducerea în intravilan prin PUZ; obţinere de certificate de urbanism şi apoi de autorizaţii de construcţie“, se mai arată în raportul de audit al Curţii de Conturi a României.
Material realizat de Iustina HARCO-BURCEA

 

Articol scris de Jurnalul de Arges

Distribuie!

0 Comentarii