O mare parte din munca psihologilor implică ajutarea pacienților să privească în afara lor și să aibă empatie pentru ceilalți. Pentru a înțelege mai bine empatia, este esențial să facem diferența între tipurile diferite din care este împărțită: cognitivă, afectivă și cea bazată pe compasiune.

1. Empatia cognitivă

Implică mai multă raționalitate decât emoție. Empatia cognitivă este abilitatea de a te pune în locul altcuiva, astfel încât să poți înțelege de ce crede ceva. Odată ce înțelegi, chiar dacă nu ești de acord, modul lor de a judeca capătă sens.

2. Empatia afectivă

Această abilitate ne permite să simțim emoțiile altcuiva, având astfel o experiență comună. Empatia afectivă este o piatră de temelie pentru relații bune, deși este important să te ferești în a fi prea empatic. Faptul de a deveni consumat de durerea altcuiva poate duce la o creștere a hormonului stresului, cortizolul, și astfel o să deveniți deprimat și anxios.

Citește și Cum apare trauma?

3. Empatie bazată pe compasiune

Aceasta se manifestă atunci când cineva se simte inspirat de situația dificilă a altei persoane și intervine pentru a o ajuta. Cu empatie compasională, înțelegi prin ce trece persoana respectivă, fără să lași emoțiile să te cuprindă și poți acționa în interesul lor. Cel mai bun mod de a practica empatia bazată pe compasiune este de a întreba cealaltă persoană ce poți face pentru a o ajuta și să acționezi în consecință.

Psihologii clinicii Senex (București și Pitești) te pot ajuta să rezolvi situația cu care te confrunți.
Programări: 0724.222.500 sau ne puteți găsi și pe www.clinicasenex.ro.
Întâlnirea cu un psiholog vă va da șansa să vă puteți simți în siguranță pentru a vorbi despre tot ceea ce vă stă pe suflet și a crea schimbarea dorită. Este un loc unde poți vorbi despre gânduri și sentimente dificile, pe care altfel te-ai putea simți speriat să le împărtășești cu oamenii din jurul tău. Este un loc unde să te simți înțeles, poate pentru prima dată.
Bogdan Stoian, psiholog clinician şifondator Clinica Senex

Citește și Tulburarea de personalitate histrionică. Ce este şi cum o identificăm?