Născut în Argeş, la Boteni, la 13 iunie 1940, sociologul Septimiu Chelcea   este fiul celui care a fost un mare etnolog şi un monografist de renume, Ion Chelcea. De altfel, argeșeanul Septimiu Chelcea este considerat cel mai mare specialist din câţi avem în metode şi tehnici de cercetare sociologică. În prezent este profesor la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din București și chiar dacă a împlinit onorabila vârstă de 71 de ani este încă cel mai apreciat profesor universitar din acest domeniu din România.

Tatăl său a fost etnograf, sociolog folclorist, muzeolog român și doctor în filosofie

Sociologul Septimiu Chelcea se poate mândri cu cel care a fost tatăl dumnealui. Ne referim la Ion Chelcea (1902-1991), care a fost un etnograf, sociolog folclorist şi muzeolog român, doctor în filosofie, întemeietor al Muzeului Etnografic al Moldovei din Iaşi și şef de secţie al Muzeului Satului din Bucureşti. Promotor al metodei monografice, Ion Chelcea a fost autorul unui număr impresionant de studii ştiinţifice şi a contribuit la organizarea şi completarea fondurilor etnografice ale multor muzee din România. A fost unul dintre sociologii consideraţi incomozi, a căror operă a fost subestimată în perioada regimului comunist. Teoria sa despre fluxurile şi refluxurile etnice este apreciată de specialişti ca fiind o viziune etnopolitică “înalt reprezentativă”, alături de cea a lui Simion Mehedinţi. Lucrările sale sunt citate în acelaşi context cu alte nume de referinţă în sociologia românească, precum Sabin Manuilă, Anton Golopenţia, Ion Conea, Gh. I. Brătianu sau Nicolae Iorga. În opinia lui Paul H. Stahl, “Ion Chelcea face parte din generaţia de excepţie care, între cele două războaie mondiale, a adunat informaţii asupra vieţii sociale din România cea mare; autentici patrioţi care, cu adevărat, şi-au iubit ţara”.

Septimiu Chelcea a fost rector al Institutului Naţional de Informaţii

Licenţiat al Facultății de Filozofie, secţia Psihologie la Universitatea Bucureşti din 1967 și doctor în filozofie, cu specializarea sociologie, din 1974, Septimiu Chelcea a fost conducător de doctorat din 1994 în psihologie şi din 1999 în sociologie. Argeșeanul nostru a făcut o specializare în sociologie la Universitatea din Köln (1970) în domeniul arhivării cercetărilor sociologice empirice și a fost în vizite de documentare în Franţa, în 1998, în SUA, în 1999 şi 2000, în Anglia, în 1999 şi 2002 și în Suedia, în 1999. De asemenea, Septimiu Chelcea a fost
cercetător ştiinţific stagiar la Institutul de Psihologie al Academiei RSR în perioada 1967-1969, asistent universitar la Facultatea de Filosofie, Secţia de Sociologie din cadrul Universităţii din Bucureşti între anii 1969 și 1973, lector universitar la aceeaşi facultate în 1973-1976, conferențiar universitar la Catedra de Sociologie din cadrul Academiei de Studii Social-Politice între 1976-1989, psiholog la Centrul de expertiză psihologică al armatei în anul 1990, cercetător ştiinţific principal gr. I la Institutul de Psihologie al Academiei Române (1990-1994; 2002-2003), profesor la Facultatea de Psihologie, Sociologie şi Pedagogie a Universităţii din Bucureşti (1992-1996) și profesor la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti din 1996 și până în prezent. Cartea de vizită a protagonistului nostru este completată și cu alte activităţi profesionale așa cum ar fi: profesor la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice de la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (1999-prezent), vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Sociologie (1992-2006), Rector al Institutului Naţional de Informaţii (1994-1999), director al revistei „Sociologie Românească” (2003-2005) şi membru în colegiile revistelor „Psihologie Socială”, „Revista de Psihologie”, „Revista Română de Comunicare şi Relaţii Publice”.

În 1980 a primit premiul Academiei Române „P.S. Aurelian”

Printre distincţiile celebrului profesor menționăm Premiul Academiei Române „P.S. Aurelian”, din 1980, pentru lucrarea „Dezvoltarea umană a întreprinderii” (coautor) și Premiul „Opera Omnia” pentru întreaga activitate de cercetare ştiinţifică din 2004. În privința contribuţiilor ştiinţifice de subliniat sunt: Elaborarea şi validarea „Inventarului de atribute etnice” (1994), Adaptarea, validarea şi aplicarea pentru prima dată în România a unor instrumente de investigare precum: „Testul de interese profesionale” (1970) de Martin Irle; „Inventarul de valori profesionale” (1994) de D.E. Super; „Scala distanţei sociale” (1994) de Emory Bogardus, Elaborarea teoriei „Frustrare-Submisivitate-Religiozitate” (1983) şi modificarea teoriei „Spirala tăcerii” (2007) de Elisabet Noelle-Neumann, Introducerea în câmpul cercetării sociologice concrete din România a unor teme noi, precum: „Psiho-socio-tanatologia”, „Identitatea naţională”, „Comportamentul prosocial”, „Memoria socială”,„Psihosociologia zvonurilor”; „Sociologia emoţiilor” și redactarea primei „Enciclopedii de psihosociologie” (2003, în colaborare) şi a primului tratat de „Metodologie a cercetării sociologice. Metode cantitative şi calitative” (2001, aflat în 2007 la a III-a ediţie) din literatura românească de specialitate.

Opera

Septimiu Chelcea se poate lăuda cu realizarea ca unic autor a mai multor monografii așa cum ar fi printre altele Chestionarul în investigaţia sociologică, din 1975, Experimentul în psihosociologie, din 1982, Lungul drum spre tine însuţi, 1988, Personalitate şi societate în tranziţie, 1994, Un secol de cercetări psihosociologice, 1997, Opinia publică. Gândesc masele despre ce şi cum vor elitele?, 2002, Opinia publică. Strategii de persuasiune şi manipulare, 2006 și Cum să redactăm o lucrare de diplomă, o teză de doctorat, un articol ştiinţific în domeniul ştiinţelor socio-umane. Totodată, argeșeanul nostru de la Boteni a publicat numeroase volume fiind coautor, dar și volume de studii fiind coordonator şi autor și menționăm aici Raţiune şi credinţă, 1983, Semnificaţia documentelor sociale, 1985, Raţiune şi credinţă (vol. II), 1988, Psihosociologia cooperării şi întrajutorării umane, 1990, Conexiuni: filosofie, psihologie, sociologie, 1995, România: accelerarea tranziţiei, 1996, Memorie socială şi identitate naţională, 1998, Interethnic relations in Romania. Sociological diagnosis and evaluation of tendencies, 1995, Refracţia sociologică şi reflexia jurnalistică. Despre sondajele de opinie şi preluarea lor în mass media, 2005, Psihosociologia. Teorie şi aplicaţii, 2006, Psihosociologie. Teorii, cercetări, aplicaţii (ediţia a II-a revăzută şi adăugită), 2008 și Ruşinea şi vinovăţia în spaţiul public. Pentru o sociologie a emoţiilor. Septimiu Chelcea a publicat numeroase studii în volume, studii în reviste de specialitate, manuale universitare și manuale pentru liceu, volume care și-au pus serios amprenta asupra sociologiei românești.
Marius Ionel