Economisirea a devenit o performanță pentru o proporție foarte mică dintre români. Doar 8,7% dintre persoanele chestionate spun că au reușit să pună bani deoparte în ultimul an, în timp ce o parte importantă a populației este nevoită să folosească economii sau să se împrumute pentru cheltuielile esențiale.
Datele sunt cuprinse în studiul „Consumer Sentiment România”, realizat de Mkor, care analizează evoluția percepțiilor consumatorilor în perioada trimestrul al treilea din 2023 – trimestrul al doilea din 2026.
Economiile sunt folosite pentru a acoperi cheltuielile curente
Pentru 25% dintre respondenți, veniturile sunt suficiente doar pentru plata cheltuielilor de bază. Alți 25% declară că apelează la economii pentru a putea acoperi necesitățile lunare, iar 23% ajung să facă datorii în același scop.
În aceste condiții, doar 8,7% dintre cei incluși în cercetare afirmă că reușesc să economisească la sfârșitul lunii.
Situația creditării nu a suferit însă schimbări majore. În ultimii trei ani, procentul celor care au contractat un credit s-a menținut între 10% și 12% la fiecare etapă analizată.
Încrederea în BNR a coborât la 3,8
Pe fondul acestei situații economice, încrederea românilor în Banca Națională a României a înregistrat o scădere.
Pe scala de la 1 la 7 folosită în studiu, nivelul de încredere a coborât de la 4,1 la 3,8.
Și planurile de achiziții importante sunt mai prudente. Într-un singur an, intenția de cumpărare a unei mașini s-a redus la jumătate, de la 8% la 4%.
Peste 60% se așteaptă să plătească mai mult pentru cumpărăturile mari
Perspectivele pentru perioada următoare rămân dominate de îngrijorarea privind prețurile. 61,4% dintre români estimează că vor suporta costuri mai mari pentru cumpărăturile importante în următoarele 12 luni. În plus, aproximativ 7 din 10 respondenți cred că scumpirile vor continua sau chiar vor avea un ritm mai accelerat.
În trimestrul al doilea din 2026, 75% dintre cei chestionați au declarat că prețurile au crescut semnificativ în ultimul an. Procentul este considerabil mai mare decât cel din aceeași perioadă a anului trecut, când se situa la 59%.
Interesant este că estimarea medie privind amploarea scumpirilor a coborât: românii consideră că prețurile au crescut cu aproximativ 16% în ultimele 12 luni, față de 21% în urmă cu trei ani.
Alimentele rămân principalul reper al scumpirilor
Când sunt întrebați ce produse sau servicii le arată cel mai clar că prețurile au crescut, românii indică în primul rând alimentele. 86% dintre respondenți menționează prețurile alimentelor. Pe următoarele poziții se află carburanții, cu 74%, și facturile la utilități, cu 69%.
Cursul valutar a ajuns pe locul al patrulea, fiind indicat de 45% dintre participanți, față de 25% în urmă cu trei ani.
Lista continuă cu taxele plătite – 42%, medicamentele – 35%, ieșirile în oraș – 34% și abonamentele de telefonie, televiziune sau aplicații – 32%.
Taxele sunt percepute tot mai mult ca sursă a scumpirilor
În cazul taxelor plătite, procentul celor care le percep drept un semnal al creșterii prețurilor a urcat de la 34% la 42% în decurs de trei ani.
Facturile la utilități rămân, la rândul lor, o presiune importantă asupra bugetelor familiale. În prezent, 69% dintre respondenți spun că resimt această creștere, față de 65% în 2023.
La nivelul preocupărilor generale ale țării, impozitele și taxele sunt menționate de 35% dintre participanți, în scădere ușoară față de 38%. Dintre cei care se așteaptă la noi scumpiri, însă, 66% le pun pe seama acestor dări.
Medicamentele se scumpesc, iar sănătatea mentală divide generațiile
Și prețurile medicamentelor sunt percepute ca fiind în creștere. Proporția celor care le indică drept semnal al scumpirilor a ajuns la 35%, de la 33%.
În cazul serviciilor medicale, preocuparea familiilor este aproape neschimbată, 20% dintre respondenți menționând costurile acestora, față de 21% anterior.
Sănătatea mentală este indicată de 16% dintre români, același nivel consemnat în ultimii trei ani. Diferențele dintre generații sunt însă pronunțate.
În rândul Generației Z, 34% dintre respondenți menționează sănătatea mentală ca preocupare, comparativ cu doar 10% în cazul Generației X. Pentru tinerii din Generația Z, aceasta ajunge pe locul al treilea între preocupări, înaintea sănătății fizice.
Cercetarea a urmărit evoluția sentimentului consumatorilor
Studiul „Consumer Sentiment România” a fost realizat de Mkor pe parcursul perioadei trimestrul al treilea din 2023 – trimestrul al doilea din 2026.
Cercetarea a inclus 2.486 de respondenți pentru fiecare trimestru, datele fiind colectate online prin metoda CAWI, prin Panelul Mkor. Marja de eroare este de ±3,1%.
0 Comentarii