China s-a trezit izolată în cadrul G20 după ce celelalte 19 state participante au susținut un apel pentru renunțarea la politicile economice considerate „non-piață”, despre care oficialii spun că accentuează dezechilibrele comerciale globale.
Subiectul exporturilor chinezești a dominat reuniunea miniștrilor de Finanțe și a oficialilor financiari din G20, desfășurată marți în Statele Unite. La finalul discuțiilor, președinția grupului a publicat o declarație susținută de toate statele, cu excepția Chinei.
G20 cere măsuri împotriva dezechilibrelor comerciale
Documentul atrage atenția asupra economiilor care acumulează excedente comerciale importante și persistente și care își bazează într-o măsură prea mare dezvoltarea pe exporturi.
Secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a susținut că modelele economice care nu se bazează pe mecanismele pieței și generează constant produse ieftine destinate exportului nu pot fi considerate sustenabile. În opinia sa, faptul că 19 membri ai G20 au susținut această poziție demonstrează amploarea preocupărilor existente.
Problema este cu atât mai sensibilă pentru Washington după instituirea unor tarife ridicate pentru produsele chinezești. Administrația americană a avertizat că aceste măsuri ar putea determina producătorii din China să caute alte piețe pentru volumele de mărfuri care nu mai ajung în aceeași măsură în Statele Unite.
Exporturile Chinei au crescut puternic
Beijingul se confruntă de mai mult timp cu o cerere internă redusă, în timp ce exporturile au devenit tot mai importante pentru economie. Printre produsele care ajung în cantități mari pe piețele externe se numără automobilele electrice, semiconductorii și diverse produse industriale.
În iulie, exporturile chinezești au fost cu aproximativ 24% mai mari decât în aceeași lună a anului trecut. Evoluția a amplificat presiunile venite din partea mai multor state europene, care solicită măsuri mai stricte în fața creșterii importurilor din China.
Europa, în fața unui deficit comercial major
Relația comercială dintre China și Uniunea Europeană ilustrează amploarea dezechilibrului. În anul precedent, valoarea mărfurilor vândute de China în UE a depășit cu 360,6 miliarde de euro valoarea importurilor chinezești din Uniune.
Diferența comercială a fost cu 15% mai mare decât în 2024, iar dezechilibrul a continuat să se adâncească și în acest an.
Comisarul european pentru Economie, Valdis Dombrovskis, a indicat China drept una dintre sursele importante ale dezechilibrelor economice mondiale. Oficialul a precizat însă că responsabilitatea pentru reechilibrarea comerțului nu revine exclusiv Beijingului, ci și Statelor Unite și Europei.
În același timp, Marea Britanie intenționează să mențină o abordare pragmatică în relațiile comerciale cu China. Canada afirmă, la rândul său, că apropierea economică recentă de Beijing este gestionată în cadrul unor limite clare.
Beijingul, criticat și pentru restricțiile asupra mineralelor
Un alt punct sensibil discutat la reuniunea G20 a fost reprezentat de restricțiile chineze asupra exporturilor de minerale critice.
China are o poziție dominantă în procesarea mai multor materii prime esențiale pentru industria mondială. În aprilie 2025, Beijingul a introdus restricții privind exporturile de pământuri rare, după ce Statele Unite au impus tarife asupra produselor chinezești, în contextul politicii comerciale promovate de președintele Donald Trump.
Japonia a avertizat că impunerea unor restricții arbitrare asupra exporturilor de minerale critice poate afecta atât economia globală, cât și lanțurile internaționale de aprovizionare.
În forma adoptată la finalul reuniunii, declarația G20 îndeamnă statele să evite restricțiile inutile asupra exporturilor și să contribuie la menținerea funcționării normale a lanțurilor globale de aprovizionare.
Astfel, întâlnirea din Statele Unite a scos în evidență o poziție comună neobișnuit de largă în interiorul G20 privind necesitatea reducerii dezechilibrelor comerciale, în timp ce China a rămas în afara consensului.
0 Comentarii