Săptămâna Luminată, prima săptămână după Paște, este una dintre cele mai importante perioade din calendarul creștin-ortodox. Aceasta începe imediat după Duminica Paștelui și ține șapte zile, în care credincioșii păstrează tradiții vechi, respectă obiceiuri și evită anumite activități considerate necurate.
Fiecare zi din Săptămâna Luminată are un rost și o tradiție aparte. În această săptămână, tradiția spune că nu este bine să se spele rufe, să se muncească la câmp sau să se facă treabă grea prin gospodărie. Aceste reguli nu sunt întâmplătoare. Ele arată respectul pentru Înviere și dorința de a păstra sufletul curat. Tot acum, nu se țin parastase și nici înmormântări obișnuite. Dacă cineva moare, slujba este făcută tot ca o slujbă a Învierii, pentru a aminti credința în viața de după moarte.
Citește și: Argeș. Procesiune religioasă cu Icoana Maicii Domnului de la Muntele Athos
Prima zi după Paște este numită Lunea Albă. Tradiția spune că cine moare în această zi merge direct în Rai, fără să fie judecat. Este o zi specială, în care se țin slujbe în biserici și se face rugăciune pentru suflet. În unele locuri, oamenii se stropesc cu apă, ca simbol al curățării sufletului și al unui nou început.
A doua zi, Marțea Albă, este legată de odihnă și de amintirea celor care nu mai sunt printre noi. Nu se spală, nu se calcă și nu se fac treburi în gospodărie. Femeile dau de pomană pască și vin roșu pentru sufletele celor adormiți. Tot în această zi se fac vizite la rude sau se întorc vizitele primite în prima zi de Paște.
Miercurea din Săptămâna Luminată este una aparte. Se mai numește și „nunta șoarecilor”. Bărbații pot merge la câmp, dar femeile nu au voie să muncească. Se crede că, dacă nu se respectă această regulă, vor apărea șoareci în gospodărie. Este și o zi de „harți”, adică se poate mânca de dulce, chiar dacă e miercuri.
Joia din această săptămână se numește Joia Verde sau Joia Rea. Este o zi legată de natură și roade. Nu se lucrează deloc, ca să nu vină seceta sau gândacii peste culturi. Un obicei vechi spune că se cară 44 de găleți de apă și se aprind două lumânări la colțurile curții, pentru noroc și belșug.
Vinerea din Săptămâna Luminată este cunoscută drept Vinerea Scumpă sau Izvorul Tămăduirii. Este o zi cu totul specială, pentru că se sfințește apa în cadrul unor slujbe speciale. Se spune că Maica Domnului a descoperit un izvor cu apă vindecătoare în această zi. Credincioșii merg la biserică, iau apă sfințită și se stropesc cu ea, pentru sănătate.
Sâmbăta din Săptămâna Luminată este diferită de celelalte sâmbete din an. Nu se fac parastase, pentru că morții sunt pomeniți în Duminica Tomii. Este o zi liniștită, de pregătire spirituală, în care oamenii evită să muncească și se roagă în tihnă.
Ultima zi din Săptămâna Luminată este Duminica Tomii. Această zi amintește de momentul în care Apostolul Toma s-a convins că Hristos a înviat cu adevărat. În multe zone din țară, femeile duc la biserică ouă roșii și colaci, care sunt sfințite și apoi lăsate să plutească pe apă, ca dar pentru sufletele celor plecați dintre noi.
Superstiții în Săptămâna Luminată
În aceste zile care urmează Paștelui, există o mulțime de obiceiuri și reguli vechi, păstrate de sute de ani. Ce superstiții sunt și când nu se spală în Săptămâna Luminată.
În această săptămână, miercuri și vineri sunt zile cu „harți”. Asta înseamnă că nu e nevoie să ții post. Este un lucru rar în calendarul ortodox, iar credincioșii se bucură că pot mânca mâncăruri de dulce în aceste zile care, de obicei, sunt de post. Biserica Ortodoxă spune clar: în această săptămână nu toate zilele sunt potrivite pentru muncă. Mai exact, gospodinele nu au voie să spele rufe decât în trei zile: miercuri, joi și sâmbătă. Luni și marți sunt considerate a doua și a treia zi de Paște. Iar vinerea este o sărbătoare importantă: Izvorul Tămăduirii, zi dedicată Maicii Domnului.
Există o credință veche și frumoasă: cei care mor în această săptămână nu mai sunt judecați. Ei merg direct în Rai. Este un semn că această perioadă este una sfântă și binecuvântată. Tot acum, nu se fac parastase și nici nunți, iar slujbele de înmormântare sunt mai scurte și mai luminoase. Accentul cade pe victoria lui Hristos asupra morții.
Citește șI: Obiceiuri, tradiții și superstiții românești de Paște
0 Comentarii