A venit vara, iar Argeşul, judeţul celor mai înalţi munţi din România, va fi asaltat, ca în fiecare an, de iubitorii escaladelor şi drumeţiilor montane. Vârful de sezon este luna august, dar foarte mulţi temerari se aventurează pe munte încă de la începutul vremii calde. Despre cum stau lucrurile în zona montană din nordul judeţului am stat de vorbă cu Ion Sănduloiu, directorul Salvamont Argeş, instituţie aflată în subordinea Consiliului Judeţean.
De la acesta am aflat că în anul 2013 au fost salvaţi 137 de turişti din diferite tipuri de intervenţii, de la rătăciri şi răniri uşoare, până la două accidente fatale, un german şi un român, ambele în luna august, vârful de sezon. Zonele unde se produc cele mai multe accidente sau rătăciri sunt creasta Făgăraşului şi creasta Piatra Craiului, este limpede şi de ce, ele sunt cele mai dificile sectoare din munţii României. Chiar dacă, în mod normal, ne gândim la iarnă ca fiind perioada în care sunt cele mai multe probleme, Sănduloiu spune că din contră, cele mai multe intervenţii ale Salvamont Argeş au loc vara. „În lunile de vară sunt foarte mulţi turişti şi automat creşte şi probabilitatea să se întâmple ceva. În plus, unii vin în papuci sau adidaşi, fără să aibă nici cea mai mică idee despre ceea ce au de făcut. Iarna, în general, vin pe munte oameni mai pregătiţi tehnic, care ştiu pericolele. Foarte mulţi dintre cei accidentaţi sunt oameni echipaţi şi cu experienţă, dar care au avut momente de neatenţie sau au insistat să meargă obosiţi în sectoare dificile. Trebuie spus că în Argeş vin iubitori de munte din toată lumea, din Statele Unite până în Noua Zeelandă. Iarna, Făgăraşul este un munte foarte dificil, bun în ceea ce priveşte antrenamentul tehnic pentru munţii înalţi. Astfel că putem întâlni, iarna, alpinişti străini foarte pregătiţi, care parcurg creasta Făgăraşului”, precizează Ion Sănduloiu. Salvamont Argeş are 48 de salvatori montani, între care şi două fete, un medic şi o asistentă. În medie, la intervenţii, sunt necesari 5-6 salvatori, dar sunt şi situaţii care se pot rezolva cu doi sau trei salvamontişti. În schimb, rătăcirile necesită un număr mult mai mare de persoane pentru căutări, uneori chiar 20-30 de oameni. De aceea variază şi sumele cheltuite pentru acţiunile de salvare, de la câteva sute de lei pentru o acţiune de scurtă durată, până la câteva mii de lei pentru acţiunile care necesită zile de căutare şi consum de materiale.
„Traseul să fie ales pe măsura pregătirii celui mai slab om din echipă”
I-am solicitat lui Ion Sănduloiu şi un sfat pentru argeşenii care se vor aventura în această vară pe traseele montane din judeţ şi care nu au o pregătire temeinică în domeniu: „Important este să fie echipaţi şi dotaţi corespunzător, încercând să prevadă şi situaţiile deosebite care ar putea apărea. Să anunţe la cabană plecarea şi informaţii despre traseu, iar acesta să fie ales pe măsura pregătirii fizice şi tehnice a celui mai slab om din echipă. De asemenea, este foarte important să se meargă pe potecile marcate, dar astfel de informaţii se pot găsi şi pe site-ul nostru”, ne-a mai spus Ion Sănduloiu, directorul Salvamont Argeş.
Ionuţ BURCEA
0 Comentarii