România a ajuns la finalul perioadei de implementare a PNRR cu 12,97 miliarde de euro plătite efectiv de Comisia Europeană. Din cele 29,2 miliarde de euro alocate inițial în 2021, valoarea finală a planului a fost redusă la aproximativ 20,1 miliarde de euro. O parte importantă din diferență reprezintă împrumuturi la care România a renunțat, însă sute de milioane de euro au fost pierdute definitiv din cauza unor jaloane neîndeplinite.
România a intrat în ultima zi în care mai putea îndeplini reformele și investițiile asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu 12,97 miliarde de euro deja plătite de Comisia Europeană.
Planul românesc a pornit, în 2021, de la o alocare de 29,2 miliarde de euro, însă suma a fost redusă treptat în urma mai multor renegocieri. Valoarea finală a PNRR a ajuns, în august 2026, la aproximativ 20,1 miliarde de euro. Diferența dintre suma inițială și cea finală nu înseamnă însă că România a pierdut integral peste 9 miliarde de euro din fonduri europene.
Cea mai mare parte a reducerii provine din împrumuturile la care România a renunțat, pe măsură ce a devenit evident că anumite proiecte nu mai puteau fi finalizate până la termenul-limită. Componenta de granturi, adică banii nerambursabili, a fost păstrată în cea mai mare parte.
Cum s-a redus PNRR-ul României
La aprobarea planului, în septembrie 2021, România avea la dispoziție 29,2 miliarde de euro: aproximativ 14,2 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. După recalcularea alocărilor europene și includerea componentei REPowerEU, valoarea planului a ajuns, în 2023, la aproximativ 28,5 miliarde de euro. Din această sumă, 13,6 miliarde reprezentau granturi, iar 14,9 miliarde împrumuturi.
O nouă renegociere, în 2025, a redus valoarea totală la 21,41 miliarde de euro. Granturile au rămas aproape neschimbate, la 13,57 miliarde de euro, în timp ce componenta de împrumuturi a fost redusă la 7,84 miliarde de euro. Cea mai recentă revizuire, aprobată în august 2026, a dus valoarea PNRR la 20,106 miliarde de euro. Structura finală este de: 13,566 miliarde de euro granturi; 6,541 miliarde de euro împrumuturi.
Prin urmare, reducerea față de alocarea inițială de 29,2 miliarde de euro este în mare parte rezultatul renunțării la împrumuturi, nu al pierderii unor fonduri nerambursabile.
România a pierdut însă și bani din cauza jaloanelor neîndeplinite
Pe lângă sumele la care statul român a renunțat prin renegocierea planului, există și fonduri care au fost pierdute efectiv ca urmare a neîndeplinirii unor jaloane. Un prim exemplu îl reprezintă 458,7 milioane de euro, sumă tăiată definitiv după problemele apărute în cazul celei de-a treia cereri de plată.
La aceasta se adaugă 770 de milioane de euro aferente reformei salarizării bugetarilor, bani care nu mai pot fi accesați după ce partidele politice nu au reușit să adopte legea până la termenul-limită de 31 august. Astfel, trebuie făcută o distincție între banii la care România a renunțat, în special din componenta de împrumuturi, și banii pierduți ca urmare a neîndeplinirii unor obiective și jaloane.
Cum arată situația României în comparație cu alte state UE
Performanța României trebuie analizată și în raport cu celelalte state membre care au beneficiat de fondurile Mecanismului de Redresare și Reziliență. Unele țări au reușit să atragă o proporție mult mai mare din sumele alocate inițial. De exemplu, Cehia a ajuns să încaseze aproximativ 88% din suma care i-a fost alocată de Uniunea Europeană.
Diferențele dintre state sunt explicate atât prin ritmul reformelor și al investițiilor, cât și prin capacitatea administrativă de a îndeplini jaloanele și țintele asumate. În cazul României, evoluția PNRR arată o reducere substanțială a valorii planului față de suma aprobată inițial, în special prin diminuarea componentei de împrumuturi, dar și prin pierderi de fonduri asociate unor jaloane neîndeplinite.
În final, România rămâne cu 12,97 miliarde de euro efectiv plătite de Comisia Europeană, în condițiile în care PNRR-ul pornise în 2021 de la o valoare de 29,2 miliarde de euro.
Comparația cu celelalte state UE arată cât de importantă a fost capacitatea fiecărei țări de a transforma alocările europene în reforme și investiții efectiv realizate până la termenul-limită.
0 Comentarii