Revolta studenților din Iași, din 17 februarie 1987: „Epoca luminii, epoca rușinii!”

de | 17.02.2021 09:28 | Cultură, Actualitate

La 7 februarie 1987, pe fondul plății datoriei externe și a programului de economisire a resurselor energetice, Consiliul de Stat decretează reducerea programului de apă caldă, curent și căldură cu 30% pentru unitățile neproductive. În această categorie intrau și instituțiile de învățământ și căminele studențești. (Foto: www.portalulrevoluției.ro)

Cu toate acestea, cele mai multe campusuri universitare din țară au ocolit aplicarea programului, mai ales că pe 18 februarie începea semestrul al doilea al anului universitar și studenții urmau să se întoarcă din vacanță. La Iași s-a hotărât aplicarea măsurilor, fără nicio excepție.

 

„Epoca luminii, epoca rușinii!”.

În ziua de 17 februarie cei mai mulți studenți s-au întors din „vacanța mică” și au găsit caloriferele înghețate, prizele anulate, iar despre apă caldă nici nu putea fi vorba. În plus chiar și apa rece lipsea, deoarece țevile înghețaseră, iarna lui 1987 fiind foarte aspră.

Studenții obișnuiau ca în ziua revederii după vacanță să petreacă în camere, sau chiar în sălile de lectură de pe paliere.

Citește și: Primarii cu decizii de clasare în dosarul „Consultanţa 2” vorbesc despre cei 5 ani de calvar

Revolta propriu-zisă a pornit de la camera Angelei Bârsan, studentă la filosofie-istorie, din căminul de fete B5, din Pușkin, chiar în spatele Universității „Al. I. Cuza”: Pornind de la constatarea că în cămin e mai frig ca afară au ieșit lângă fântâna arteziană din fața căminului, „La Balenă” (fântâna avea forma unei balene), unde au început să cânte mai întâi cântece studențești, după care au trecut la cântece patriotice de genul „Deșteaptă-te române”, „Bucovină plai cu flori” și altele, cântece considerate subversive la acea dată.

Lor li s-au alăturat studente și din celelalte cămine, iar când s-au adunat câteva sute cineva a fost cu ideea să meargă în grup și la celelalte cămine de la alte facultăți, care trăiau în aceleași condiții. Astfel au pornit spre căminele de la Agronomie, din Târgușor, pe drum alăturându-se lor și o parte din studenții de la medicină și de la alte facultăți.

După turul din Copou, coloana de studenți a pornit spre căminele din Tudor Vladimirescu, scandând „Vrem mâncare să mâncăm, lumină să învățăm și apă să ne spălăm!” și mai apoi trecând la lozinci împotriva sistemului politic, „Epoca luminii, epoca rușinii!”.

 

Studenții au aruncat în apă o mașină de miliție

Populația le făcea semne de încurajare de la balcoane și de la ferestre, dar nu li s-a alăturat, în primul rând pentru că studenții erau flancați de mașini ale miliției, securității și de partid. De asemenea în rândul protestatarilor deja erau infiltrați securiști tineri, care culegeau informații despre intențiile studenților și bineînțeles le raportau imediat superiorilor.

Citește și: JUDECĂTOAREA VÂRGĂ SE PENSIONEAZĂ DUPĂ O ACTIVITATE DE 24 DE ANI ÎN MAGISTRATURĂ, ÎN SEMN DE PROTEST

În Tudor au găsit intrarea în cămine blocată pe dinafară și păzită. Cei din stradă strigau „Lașilor!” celor dinăuntru, iar cei blocați în cămine răspundeau cu „Nu suntem lași, suntem blocați!”. Foarte puțini au reușit să li se alăture, sărind pe geamuri de la etaje cu ajutorul funiilor făcute din cearșafuri.

La ora 22.00 curentul în cartier s-a întrerupt (după programul obișnuit), dar în urma huiduielilor puternice, în câteva minute s-a redat.

După eșecul din Tudor, studenții au decis să meargă în Zona Industrială, cu speranța să sensibilizeze muncitorii, dar pe podul de peste Bahlui au întâmpinat un blocaj al forțelor de miliție și securitate. Studenții au reușit doar să arunce în apă o mașină de miliție, fiind nevoiți să se întoarcă din drum.

Strigând către ferestrele blocurilor „Veniți cu noi!”, dar fără să li se alăture cineva, coloana care era estimată la peste o mie de studenți s-a îndreptat spre „Casa Pătrată”, Sediul Comitetului Județean de Partid, unde au scandat de asemenea lozinci cu revendicări economice dar și contra partidului.

 

La întoarcerea în cămine, pe studenți îi așteptau milițienii

Mai apoi au pornit spre gară, cu un mic popas în Piața Unirii, unde s-a jucat „Hora Unirii” și unde câțiva studenți s-au cățărat pe statuie strigând lozinci.

S-a încercat o trecere peste calea ferată spre cartierul muncitoresc „Alexandru cel Bun”, dar și aici au întâmpinat un blocaj format din mașini cu tunuri de apă, dube și salvări.

Când și-au dat seama că orice acțiune e sortită eșecului, studenții s-au întors la cămine, dar aici au constatat că la fiecare intrare în cămin erau organe de miliție împreună cu cei din conducerea facultăților și campusurilor care legitimau pe fiecare student în parte, făcând liste cu cei care au participat la manifestație. Mulți au renunțat să intre în cămin, plecând să doarmă la cunoștințe în oraș, în gară, sau au intrat în cămin escaladând ferestrele.

Citește și: Braconierul care a ucis o căprioară de Revelion, trimis în judecată

A doua zi Iașul gemea de organe ale securității și de patrule milițienești la fiecare colț de stradă.

 

     Prim-secretarul PCR Iași: Dacă eram în locul vostru puneam mitraliera pe ei.”

Tot în aceeași zi, în Aula Universității „Alexandru Ioan Cuza”, la ora 10.00 a avut loc o adunare generală cu tot activul de partid și învățământ din Iași. Studenții nu au avut reprezentanți. Punctul culminant al ședinței de urgență a fost luarea cuvântului prim-secretarului de partid al municipiului Iași, Neculai Ibănescu, cel care le-a reproșat profesorilor că ei sunt vinovați de amploarea revoltei: „Dacă eram în locul vostru puneam mitraliera pe ei.”, motiv pentru care academicianul Viorel Barbu și-a depus demisia, asumându-și întreaga răspundere pentru tot ce s-a întâmplat în seara precedentă.

S-a încercat raportarea la București a unui număr foarte mic de participanți, circa 125, doar că securitatea raportase deja că au fost peste o mie.

Studenților inițiatori ai revoltei li s-au retras dreptul de a mai locui în cămine, de a lua masa la cantinele studențești și li s-au tăiat bursele.

Fiecare cameră de cămin a fost dată în grija unui profesor care trebuia să țină sub supraveghere strictă toată activitatea camerei: când ieșeau studenții de la cursuri, când intrau în cămin, când ieșeau, când mergeau la masă, ce anturaje aveau și ce cărți citeau. A fost o sarcină pe care foarte mulți profesori au ocolit-o prin diferite subterfugii.

 

Părinte de student: „Eu l-am trimis să-l învățați carte. Știu eu ce l-ați învățat dumneavoastră?”

Au fost convocați părinții studenților participanți, pentru a li se aduce la cunoștință „cu ce se ocupă copiii lor”. A rămas celebră replica unui tată care a răspuns întrebării „Cum a fost posibil ca fiul dumneavoastră să facă ce a făcut?” cu: „Nu vă supărați, domnule profesor, dar eu l-am trimis acum patru ani la dumneavoastră să-l învățați carte. Știu eu ce l-ați învățat dumneavoastră aici?”. Este vorba de tatăl studentului Constantin Bătrînu, cursant la facultatea de filosofie-istorie, de profesie… țăran.

La zvonul că se vor face exmatriculări, studenții au răspândit alt zvon că dacă se vor lua astfel de măsuri se va ieși din nou în stradă, și se pare că asta a avut efect. Niciun student nu a fost exmatriculat efectiv din această cauză, câteva cazuri izolate fiind, cel puțin oficial, din alte motive.

Citește și: Defrișările ilegale nu sunt oprite! Petiție pentru un SUMAL 2.0 funcțional, eficient și corect

După vizita unei tovarășe de la Centru, căreia i s-au arătat condițiile din cămine, au fost redeschise căldura, lumina și apa caldă.

Unii studenți au susținut că au fost „monitorizați” după eveniment de organe ale securității.

O altă măsură de pedepsire a celor implicați s-a făcut resimțită la terminarea facultății, la repartiții, aceștia fiind repartizați în cele mai îndepărtate și izolate posturi.

Bineînțeles că presa vremii nu a amintit nimic despre acest eveniment, totul fiind ținut sub o strictă secretomanie. Chiar și „Europa Liberă” a vorbit despre acest fapt abia peste câteva luni, motivând că aflaseră ceva, dar pentru că nu aveau informația din mai multe surse s-au abținut să facă publică informația.

Cu o zi înainte de revolta studenților, la 16 februarie, tot la Iași, la I.M. Nicolina, a avut loc o grevă spontană (pe atunci grevele erau interzise) din cauza întârzierii plăților salariale. Între cele două evenimente însă nu a fost nicio legătură.

(Surse: historia.ro, adevărul.ro, citestecasastii.ro)

Articol scris de Cristian Vasile

Distribuie!

0 Comentarii