Henri Coandă este unul dintre cei mai mari savanți români. Născut la 7 iunie 1886, la București, decedat la 25 noiembrie1972, tot la București, a fost academician și inginer aeronautic român, pionier al aviației, fizician, specialist în aerodinamică și mecanica fluidelor, inovator, inventator și descoperitor al efectului care îi poartă numele.

A fost fiul generalului Constantin Coandă, general de carieră și prim-ministru al României în 1918, și nepot al amiralului Ion Coandă. Între 1911-1914, Henri Coandă a lucrat ca director tehnic la Uzinele de aviație din Bristol, Anglia, și a construit avioane cu elice de mare performanță, de concepție proprie. În următorii ani se întoarce în Franța, unde a construit un avion de recunoaștere foarte apreciat în epocă, prima sanie-automobil propulsată de un motor cu reacție, primul tren aerodinamic din lume și altele. În 1934 obține un brevet de invenție francez pentru un procedeu și dispozitiv pentru devierea unui curent de fluid ce pătrunde într-un alt fluid, care se referă la fenomenul numit astăzi „Efectul Coandă”, constând în devierea unui jet de fluid care curge de-a lungul unui perete convex. Această descoperire l-a condus la importante cercetări aplicative privind hipersustentația aerodinelor, realizarea unor atenuatoare de sunet și altele.

Ca savant, plecat din țară, Henri Coandă era un proscris. Iată că reintrarea în circuitul public s-a făcut prin Pitești, prin revista de cultură „Argeș”, printr-un interviu acordat lui Vili Viroiu (care va și scrie, peste câțiva ani, o carte despre Coandă). A fost primit de Ceaușescu, onorat. Legenda spune că Henri Coandă ar fi livrat României tot felul de arme secrete.
Trebuie spus că, la început, Coandă s-a stabilit în Franța, cea care îi recunoștea meritele științifice, apoi în SUA. La sfârșitul anului 1999, o echipa de specialiști din cadrul Muzeului Aviației din Capitală a găsit printre documentele lui Henri Coandă un proiect de farfurie zburătoare. Pe documente scria „Top secret“ şi, din câte au aflat muzeografii, au aparţinut Forţelor Aeriene ale Statelor Unite.

Citește și Proprietarii Casei „Bobancu” vor retragerea dreptului de preemţiune al Primăriei Piteşti

Henri Coandă şi Mihail Diaconescu, directorul revistei „Argeş”

Un ziarist de la ”Secera și ciocanul” a avut un rol important în reîntoarcerea savantului în România

Una din mândriile vieții primului redactor-șef al revistei „ARGEȘ”, prozatorul Mihail Diaconescu, a fost publicarea, încă de la numărul doi al revistei (iulie 1966), a unui interviu cu marele savant și inventator român Henri Coandă. Interviul a fost realizat de gazetarul Vili Firoiu, de la „Secera și ciocanul”, cel care, ulterior, va publica volumul „Convorbiri cu Henri Coandă. «Am inventat farfuria zburătoare»” (1971). (Vili Firoiu avea știința de a-și face relații, fiind un as al obținerii de… publicitate pentru reviste și ziare în acei ani. Spunea: «Dacă vrei să intri la directorul unei mari uzine, mai întâi îi cucerești secretara, cu flori, cu bomboane». Cert este că era folosit și în probleme statale delicate, lucru prea puțin cunoscut. Cum a fost și apropierea de Henri Coandă).

Și pentru că noile autorități comuniste încercau să capteze bunăvoința unui savant de talie mondială revenit în țară pe nepusă masă pentru a-și vizita neamurile, s-a ales calea interviului, a unuia publicat în provincie, la Pitești. Au fost emoții mari atunci în redacția revistei, Henri Coandă nici nu credea că o să apară, mai ales că era și o prezentare laudativă a unui exilat român ce era consilier științific al Pentagonului. Cenzura și-a dat acordul până la urmă, dacă ieșea prost se putea da vina pe lipsa de experiență a redacției argeșene. Dar interviul a făcut senzație în mediile intelectuale românești.

Citește și “Îndreptarea legii”, unul dintre primele coduri de legi din Ţara Românească, la Biblioteca Judeţeană

După interviul din revista „Argeș”, Coandă a fost primit de Ceaușescu

Securitatea a cules reacțiile pozitive și așa s-a ajuns ca în anul următor, 1967, Henri Coandă să fie invitat oficial al lui Nicolae Ceaușescu. Savantului i s-a acordat mare atenție, s-a stabilit definitiv în România, i s-a promis sprijin pentru realizarea unor proiecte mărețe – Delta-Orașul Viitorului, „Aerotubexpres” (transport pe baza „Efectului Coandă”), ș.a.m.d. S-a lansat chiar zvonul, în 1968, că tancurile sovietice de pe Prut care încercau să ne ocupe, ca pe Cehoslovacia, au fost topite cu laserele lui Coandă, un zvon în care tatăl meu a crezut și cred că mai crede, că de la el îl știu, de când eram copil.
Cert este că Henri Coandă și-a făcut reintrarea în România prin paginile revistei „ARGEȘ”. Cam iată ce poate ascunde un nevinovat interviu publicat într-o revistă de cultură! Securitatea știe mai multe!

Citește și Principesa Margareta îi roagă pe argeşeni să vină cu flori albe la catafalcul bunicii sale