Reconstrucţia – mit sau realitate?

Plecând de la parabola biblică a înmulțirii pâinilor, putem admite că, prin voia lui Dumnezeu, dezvoltarea tehnologiei permite în zilele noastre miracolul înmulțirii clădirilor. În unele țări, reconstrucția este o realitate. În altele, se discută. Iar uneori, reclădirea țării nu se regăsește nici măcar la nivel declarativ.

Pentru prima dată în istorie reconstrucția s-a făcut în secolul 18 în Statele Unite ale Americii

Pentru prima dată în istorie, reconstrucția s-a făcut în secolul 18 în Statele Unite ale Americii după războiul civil soldat cu asasinarea președintelui Lincoln. Atunci s-au clădit edificiile din New Orleans, Atlanta și alte metropole din sudul SUA. În zilele noastre, progresele din domeniul tehnologiei construcțiilor sunt atât de mari încât, dacă există resursa financiară, se pot face planuri mărețe. Primul proiect mare de reconstrucție din istorie a fost în Germania post-belică prin planul Marshall. Atunci au fost reclădite toate marile orașe germane care fuseseră bombardate masiv în al doilea război mondial. După acest proiect de amploare, Germania și-a recăpătat locul în clubul puterilor economice ale lumii. La Köln, de pildă, pentru a evita explozia tardivă a unor bombe, orașul a fost mutat câțiva kilometri, iar celebrul dom Sankt Peter - cea mai spectaculoasă catedrală gotică a Germaniei și singura clădire din oraș rămasă nebombardată, care inițial era kilometrul zero, a ajuns undeva la periferia urbei.

Citește și Conf. dr. Adrian Tase, despre inimă şi sport: „Efortul fizic dozat este util în prevenţie şi în cazuri selecţionate în recuperare”

Există oamenii traumatizați fizic sau psihic de război, cutremur sau alte calamități

De mare actualitate sunt discuțiile despre reconstrucția după război a Ucrainei, respectiv după cutremur a Turciei. Președintele Zelenski a surprins pe toată lumea când, toamna trecută, vorbea despre reconstrucția Ucrainei. O declarație prematură, mai ales că luptele aprige sunt în toi. Deocamdată, banii vor fi investiți prioritar în arme, restul discuției fiind abia după terminarea definitivă a conflagrației. După calamitate, președintele Erdogan a estimat reconstrucția celor 8000 de clădiri dărâmate de cutremur la 85 de miliarde dolari. Suma este fabuloasă, iar proiectul pare gargantuanic. Siria a fost distrusă de două ori: mai întâi de războiul civil, în care s-au amestecat și trei forțe armate, apoi de cutremurul care a afectat-o la pachet cu Turcia. Și totuși, nimeni nu vorbește în acest caz de reconstrucție. Nici după intervenția brutală a sârbilor în Bosnia nu s-a discutat vreodată despre reconstrucție. Dincolo de ziduri, există oamenii traumatizați fizic sau psihic de război, cutremur sau alte calamități. Reabilitarea acestora după coșmarul prin care au trecut este o chestiune mai delicată, iar suferința umană este incalculabilă.

Termenul de reconstrucție există și în medicină

În această cheie, putem vorbi de o reconstrucție spiritual - națională. Pentru românii din afara granițelor, salutăm constituirea Arhiepiscopiilor Ortodoxe Române de la Vârșeț și Gyula, dedicate etnicilor români din Serbia și, respectiv, Ungaria și așteptăm demersuri similare în Vrața - Bulgaria și Slatina - Ucraina. Pentru diaspora de peste mări, există Arhiepiscopii în jurul cărora românii cu dor de țară se reclădesc sufletește. Termenul de reconstrucție există și în medicină. În chirurgie vorbim de reconstrucția aortei din componentele tub și valvă, reconstrucția genunchiului din componentele articulație și ligamente, și exemplele pot continua. În imagistica medicală vorbim despre reconstrucția tridimensională 3D din imagini achiziționate prin metoda 2D. Așadar, într-o lume tot mai distructivă, se simte nevoia de echilibru prin reconstrucție în multiple domenii.
Conf. dr. Adrian Tase

Citește și Conf. dr. Adrian Tase: „Terapia prin muzică există de milenii…”

Citește și Cu Poliția locală Câmpulung (ne)reorganizată, procesele suspendate își așteaptă finalurile