Raţiu rade tot de pe cele 49 ha ale fostei uzine ARO!

de | 4.07.2012 22:56 | Dezvăluiri

În anul 2006 s-a semnat certificatul de deces al uzinei ARO Câmpulung prin declararea oficială a falimentului. După numai un an, în 2007, la cea de-a treia strigare a lichidatorului Gheorghe Banu, fabrica ce producea autoturisme de teren a fost cumpărată de firma Landmark Management SRL Bucureşti, ce-i aparţine lui Nicolae Cristopher Raţiu, fiul fostului politician Ion Raţiu, pentru suma de 16,5 milioane euro.

Primul tun imobiliar al lui Rațiu – 3,3 milioane euro de la Kaufland

La puţin timp de la achiziţionarea uzinei, Raţiu a scos primul profit, prin altă firmă de-a sa (Urban Development & Management), din vânzarea Bazei Sportive „Olga Bancic” către Kaufland, cu suma de 3,3 milioane euro. Pentru a-şi masca afacerea imobiliară, în 2010, Nicolae Raţiu a vorbit pentru prima dată de o eventuală revenire a produţiei mărcii ARO, dat fiind că firma sa achiziţionase şi licenţele de fabricaţie. 
Însă, după 2010, în locul unui nou model ARO produs la Câmpulung, au apărut câteva banere cu înscrisul „Campulung Industrial Park”, unde doritorii ar fi putut închiria spaţiu pentru fabricarea de componente auto. Cum de atunci şi până acum, toţi cei interesaţi au plecat spre alte zone pentru a găsi aceleaşi generoase spaţii de producţie, dar mult mai ieftine, Nicolae Raţiu a trecut, recent, la demolarea în masă a clădirilor şi halelor rămase pe suprafaţa de 49 de hectare de teren ce a aparţinut cândva SC ARO SA. Primăria Câmpulung a eliberat, deja, mai multe certificate de urbanism necesare demolărilor. Potrivit zvonurilor, Raţiu pregăteşte terenul pentru a-l revinde ca zonă numai bună pentru construcţii  rezidenţiale.  Astfel, dispar şi ultimele urme ce ar mai putea măcar aminti că pe undeva prin zonă, cândva, se mai fabrica ceva.

Uzina Aro dispare fizic, dar face carieră în cinematografie

În acest mod, Câmpulungului i s-a spulberat şi ultima speranţă că s-ar mai putea produce ceva pe plan local, chiar dacă ar fi fost vorba numai de producţia de componente sau de castraveţi în sere. Realitatea este că, în momentul de față, muscelenii sunt condamnaţi la a fi numai consumatori de produse de export, şi acelea la mâna a treia, fără a mai putea spune că produc şi altceva decât amintiri cu „a fost odată …”.
Ca un paradox, în 2012, anul în care Raţiu a decis ca şi ultimele urme ale uzinei ARO să fie rase de pe faţa pământului, a avut loc şi premiera filmului „Despre oameni şi melci”, o comedie regizată de Tudor Giurgiu, cu şi despre ARO, o coproducţie româno – franceză care va rula în cinematografe din această toamnă. Ioana Ştefan

Articol scris de Jurnalul de Arges

Distribuie!

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required

0 Comentarii

Ultimele articole