PressHUB: Propaganda îi pregătește pe români pentru conflictul dintre Rusia și Ucraina. Mesaje care-i întorc împotriva Kievului

de | 27.01.2022 13:16 | Actualitate, Dezvăluiri

Creșterea tensiunilor dintre NATO și Rusia cu privire la o nouă invazie rusească în Ucraina a făcut ca în România să apară o tot mai activă propagandă anti-ucraineană, pe rețelele de socializare și chiar în presă.

Mesajele au ca scop să-i întoarcă pe români împotriva ucrainienilor, alimentând ideea că vecinul României nu merită sprijin, pentru că nu a fost „un prieten adevărat” de-a lungul istorie și pentru că nu ar proteja suficient minoritatea românească de pe teritoriul său.

Narațiunea circulă pe rețelele de socializare, dar este popularizată inclusiv de canale de televiziune precum Antena 3, relatează presshub.ro.

Citește și:Carte-simbol despre un muscelean premiat de Academia Română

Pe Facebook și pe Whatsapp a devenit viral un articol în care sunt amestecate date istorice reale cu informații mistificate sau simplificate, intitulat, cu ironie, „BUNII NOȘTRI VECINI… UCRAINENII”.

„În 1918 au dorit anexarea Basarabiei și doar prezența militară a românilor a forțat retragerea acestei cereri;

În 1945 au dorit anexarea Basarabiei și doar presiunea lui Stalin a forțat eliminarea acestei pretenții;

În 1992 au participat cu trupe la războiul de pe Nistru, alături de trupele ruse împotriva celor românești, pentru a desprinde regiunea transnistreană, pe care și-o doreau atât de mult pentru ei”. Acestea sunt primele trei fraze din respectivul articol viral. PressHUB a identificat autorul textului și l-a intervievat.

Dorin Dobrincu: Mesajul e simplificat și scos din context

Până atunci, însă, i-am cerut istoricului Dorin Dobrincu, fost director al Arhivelor Naționale ale României, să explice dacă informațiile menționate mai sus sunt reale.

Specialistul a menționat că datele prezentate sunt mult simplificate și scoase din context, în condițiile în care realitățile acelor vremuri au fost mult mai complicate și mai nuanțate.

„Pe o scenă internațională neașezată – era război, vorbim de anul 1918 – Rusia era în disoluție, au fost unele discuții în sensul menționat acolo. Dar și România – aflată într-o situație extrem de complicată, cu spatele la zid, între Puterile Centrale și Rusia bolșevică – a trimis trupe în Basarabia, practic ocupând-o.

Intenția nedeclarată era de a păstra acest teritoriu. Ucrainenii și românii aveau proiecte naționale concurente în Basarabia și Bucovina”, a explicat Dorin Dobrincu pentru PressHUB.

Istoricul a precizat, simplificând la rândul său, pentru a fi pe înțelesul unor nespecialiști, că în 1918, Ucraina nu dorea neapărat toată Basarabia, ci măcar părți din acel teritoriu, undei ucrainenii erau majoritari.

„În Barasabia conștiința națională românească nu era puternică în 1918, era limitată la mici grupuri de intelectuali. Explicațiile sunt de ordin istoric, țin de condițiile politice, administrative și culturale diferite de la est de Prut în perioada anterioară”.(Dorin Dobrincu a realizat o analiză amplă despre modificările teritoriale din anul 1918 care poate fi citită aici).

Citește și:Încă o casă de patrimoniu din Piteşti va fi refuzată de Primărie

Cât privește anul 1940, istoricul a amintit că la scurt timp după ce Stalin a luat de la România Basarabia și nordul Bucovinei, a împărțit o mare parte din teritoriile încorporate între Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, cam ce e azi Republica Moldova, și Republica Sovietică Socialistă Ucraineană.

„A luat părți din nordul Basarabiei, unde ucrainenii erau majoritari, și sudul, unde ucrainienii nu erau majoritari, dar nici românii, și le-au dat Ucrainei. Ucrainenii au fost, până în 1991, a doua mare structură etno-culturală din URSS, atât numeric, cât și ca influență.

În 1940, lobby-ul ucrainean la Moscova era cel mai important după cel rusesc, din Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă. E necesar, prin urmare, să înțelegem cadrele de gândire sovietice. Când moldovenii (basarabenii) au intrat în URSS, erau cu totul marginali, cu o influență extrem de redusă la Kremlin. Iar ucrainenii doreau măcar teritoriile unde erau majoritari. Și le-au câștigat”, a precizat fostul director al Arhivelor Naționale ale României.

Istoricul Dorin Dobrincu a arătat că există publicate, din arhivele rusești, documentele din 1943-1946, despre disputele care au implicat lobby-ul ucrainean și cel moldovenesc la Moscova. „Unii activiști moldo-sovietici voiau Moldova Mare sau cel puțin Basarabia Mare.

Cea din urmă însemna încorporarea întregii regiuni așa cum fusese creată de ruși în 1812, așa cum și-o reprezintă mental românii. Dar a existat și un plan maximal, de constituire a Moldovei Mari, inclusiv cu Bucovina de Nord și Maramureșul, acesta din urmă considerat locul de origine al moldovenilor.

A fost un proiect vehiculat de elitele de la Chișinău, interesant din punct de vedere istoric, dar cam atât”, a arătat specialistul. (Un studiu relevant pe această temă poate fi citit aici).

Citește și:CNS Cartel ALFA sesizează DNA cu privire la constituirea unui grup infracțional la vârful conducerii politice a României

„Minoritatea oprimată”, o narațiune pentru România și Ungaria

Rusofobia în România e azi la cote mari. Un sondaj de opinie publicat pe 26 ianuarie arată că încrederea românilor în NATO, UE, SUA și statele europene a crescut masiv pe fondul amenințării la adresa Ucrainei. Doar 10,4% consideră că România ar trebui să se îndrepte către Est (respectiv spre Rusia, China).

Președintele Vladimir Putin stă mai bine în simpatiile românilor, 23,3% declarând că au încredere în liderul de la Moscova.

Articolul „viralizat” pe Facebook și distribuit masiv pe Whatsapp (la mine a ajuns de la rude, care l-au primit prin acest canal, de exemplu) își propune, pe de o parte, să justifice intervenția rusească în Ucraina, pornind de la anexarea Crimeii în 2014, iar pe de altă parre să-i ostilizeze pe români față de ucrainieni.

„Ucraina deține următoarele teritorii românești: patru cincimi din Maramureșul istoric (ținuturile Apsei de Sus si de Jos, Barjavei, Izvoarele Tisei), nordul Bucovinei istorice, Bugeacul (Ismail, Cetatea Albă), Insula Șerpilor, cu toate dăruite lor de foștii sovietici.

Prima măsură luată de <<europeniștii ucraineni>> a fost aceea de a interzice limbile regionale, inclusiv limba română”, menționează textul.

Articolul, foarte lung, merge până acolo încât să legitimizeze anexarea Peninsulei Crimeea de către Putin în 2014, dar și dreptul Rusiei de a invada și alte teritorii din Ucraina.

„În Crimeea prezența ucraineană era mai mult formală. Putin vrea de fapt înapoi ceea ce îi aparține, adică bunurile pe care le avea înainte de căsătorie. Cererea Rusiei este una normală (din perspectiva dreptului istoric și nu cel internațional) din moment ce aceasta era un inel de nuntă”, afirmă textul propagandistic.

O manipulare care servește exact interesul Rusiei. De altfel, tehnica nu a fost folosită doar în România.

„Liniile de propagandă sunt cele ale Kremlinului, promovate inclusiv în presa rusă. La televiziunile din Rusia, sunt emisiuni care promovează astfel de narațiuni. E clar un joc antiucrainean, dar care servește intereselor Moscovei”, a explicat pentru PressHUB Nicolae Țîbrigan, expert în cadrul Laboratorului pentru analiza războiului informațional și comunicare strategică (LARICS).

Citește și:https://„Puterea”: Barna Tanczos a „predat”, cam ilegal, administrarea Romsilva către UDMR şi vânători

Pe o direcție similară, Ungaria a anunțat pe 26 ianuarie că nu va sprijini Ucraina în actualul conflict cu Rusia „atât timp cât Kievul continuă să priveze minoritatea maghiară de drepturile ei”. Sună cunoscut?

Valentin Naumescu:România nu poate fi de acord cu reinstaurarea sferelor de influență în Europa de Est

De ce a crescut propaganda anti-ucraineană în România? Intenția este de a nu se creea suport popular în opinia publică din România față de acțiunile NATO în raport cu Rusia, a explicat pentru PressHUB Valentin Naumescu, cadru universitar la Departamentul de Relaţii Internaţionale al Facultăţii de Studii Europene de la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca și fost diplomat.

De ce e important ca România să se poziționeze corect în acest conflict?

„România nu are o poziționare neapărat împotriva lui Putin. Nu ăsta e obiectul nostru principal de politică externă și de securitate națională. Dar România este membră a Alianței Nord Atlantice, respectă întru totul și suntem buni aliați, facem politica NATO și a UE.

În al doilea rând, este vorba de a apăra principii și valori. România nu poate fi de acord cu reinstaurarea sferelor de influență în Europa de Est și nu acceptă pretinsa legitimitate a Rusiei de a-și instaura o sferă de influență în Europa de Est.

A fost foarte greu în istoria noastră până am ieșit de sub influența Rusiei și nu dorim să revenim. România aparține lumii occidentale și recunoaștem dreptul statelor suverane de a exprima liber direcția strategică pe care o doresc”, a precizat Valentin Naumescu.

Profesorul a explicat că, în plus, este firesc să respectăm suveranitatea Ucrainei și susținem demersurile acestei țări de apropiere de NATO și UE, dacă populația dorește astfel.

„E valabil și pentru Georgia, și pentru Belarus, dacă va fi cazul, și pentru orice alt stat fost sovietic care vrea să devină parte a lumii occidentale. Respingem orice încercare de modificare a granițelor prin forță, fapt stipulat clar în dreptul internațional. Iar teritoriile în cauză, fie că vorbim despre Crimeea sau despre regiunile din nord-estul Ucrainei, aparțin statului suveran ucrainean.

Ar fi foarte periculos să discutăm astfel. Federația Rusă și Ucraina au apărut ca state în 1991, după dispariția URSS. S-au format cu granițele din 1991 și au drepturi asupra acestor teritorii.

Ce s-ar întâmpla în Europa dacă fiecare țară ar începe să pretindă sau să anexeze regiuni care i-au aparținut cândva în istorie? Ne-ar convine acest lucru? Ce s-ar întâmpla atunci? Nu e în avantajul nimănui redeschiderea discuțiilor despre granițe”, a arătat Valentin Naumescu.

Expertul a avertizat că, practic, inclusiv noi am putea fi la un moment dat în situația Ucrainei. De aceea, agresiunea trebuie descurajată puternic.

„În plus, ne-ar plăcea să credem că oricare din țările din regiune care s-ar afla într-o situație similară, agresată de Rusia, va primi aceeași solidaritate de la vecinii săi”, este concluzia fostului diplomat.

Nicușor Moise: M-am luptat cu 20 de istorici maghiari. Nu pot să vă zic mai multe, că m-au otrăvit la Cluj

Articolul anti Ucraina care circulă intens pe rețelele de socializare a fost scris de către Nicușor Moise, director executiv al Consiliului Mondial al Românilor și președintele Asociației „Dacia Noastră”.

PressHUB l-a contactat pe Nicușor Moise, pentru a afla care a fost scopul demersului său.

„Facebook mi-a blocat mesajul din prima zi. Am făcut contestație, a fost acceptată și textul s-a distribuit masiv, într-adevăr.

Eu sunt reprezentantul Consiliului Mondial Român, pentru România și Europa. Eu am crezut că mesajul meu este bine poziționat.

În momentul în care noi suntem împinși într-un război care nu este al nostru, indiferent de cine și cum, ce am scris este justificat. Tratatul nostru cu Ucraina de sprijin militar, făcut în momentul în care noi trebuia să denunțăm fostul tratat cu această țară, sunt niște probleme mai complicate.

Știu că suntem parte integrantă în NATO și că trebuie să apărăm Ucraina. Dar faptul că noi suntem împinși într-un război cu Rusia, trebuie făcut valuri, ca lucrurile să se liniștească.

Rusia se va îndrepta și împotriva României. Au declarat deja că pe ei îi interesează Marea Neagră, ca să nu zic România și Bulgaria, să nu mai vină NATO în Marea Neagră”, a declarat Nicușor Moise.

Reprezentantul CMR susține că România ar fi fost jefuită de către Occident și, din acest punct de vedere, preferă Rusia.

„Dacă studiați istoria ultimilor 30 de ani, 130 de miliarde de euro au plecat de la noi. Mă refer la datoria externă acumulată de România. Dacă se pune problema tranșant, discutăm pe bani.

În ultimii 30 de ani s-au scos din rezerve mai multe bogății decât în 500 de ani. Așa că eu prefer să mă fac frate și cu dracu și să scap de orice”, a susținut autorul textului.

Nicușor Moise a respins faptul că prin justificarea anexării Crimeii se poate deschide o discuție periculoasă privind revizuirea granițelor peste tot în Europa, inclusiv în România.

„Nu e pericol de revizionism. Ungaria nu are nici un drept asupra Transilvaniei, e o poveste. Eu doi ani m-am luptat cu 20 de istorici maghiari, vizavi de tratatul de la Trianon. Nu pot să vă zic mai multe, că m-au otrăvit la Cluj, dar am scăpat, deși am trecut pe lângă moarte.

M-am luptat cu ei și am câștigat. Și eu am fost un factor decizional pentru asta”, a răspuns reprezentantul Consiliului Mondial al Românilor, pentru PressHUB.

Acesta a negat că ar fi plătit de la Moscova pentru a face propagandă pro-rusă.

„Nu iau nici un ban de la ruși. Eu sunt apartinic. Singura mea politică este cea națională și o fac fără nici un ban”, s-a apărat Nicușor Moise.

Articol scris de Bianca Solomon

Distribuie!

0 Comentarii