Din momentul agresiunii la scală largă a Rusiei împotriva Ucrainei, din acest an, riscul izbucnirii unui război cu arme nucleare a fost una dintre principale temeri ale românilor, manifestată frecvent în spațiul public. Cât de mare este, totuși, în războiul ruso-ucrainean, riscul nuclear? A devenit președintele Putin un lider pe care a cărui rațiune nu se mai poate nimeni baza sau a folosit retorica nucleară pentru șantaje asupra marilor puteri?

Pentru a lămuri această dezbatere, PressHUB a discutat cu Liviu Horovitz, expert în securitate și politică nucleară al influentului think tank german Stiftung Wissenschaft und Politik (SWP). În această calitate, Horovitz consiliază decidenți germani în chestiuni de politică externă și securitate.

Liviu Horovitz a terminat mai multe cercetări postdoctorale la universități de prestigiu din lume precum Universitatea Liberă din Bruxelles sau Universitatea Johns Hopkins din Statele Unite și deține o diplomă de doctor la Institutul Federal Elvețian de Tehnologie din Zürich. Horovitz este originar din Timișoara.

Cele mai importante declarații ale lui Liviu Horovitz:

Rusia susține că ar folosi arme nucleare numai în cazul în care un stat i-ar declara război. (…) Putin a ieșit public și a spus că aceia care vor îndrăzni să deranjeze Federația Rusă, vor fi confruntați cu consecințe pe care nu le-a mai văzut nimeni.

Când spui „o să vedeți consecințe pe care nu le-a mai văzut nimeni”, aluzia e suficient de concretă încât sa îi îngrijoreze pe mulți în Vest.

S-a discutat mult în mediul analitic și un scenariu potrivit căruia rușii ar putea folosi arme nucleare împotriva ucrainenilor. Dar oficiali de la Moscova în niciun moment nu au spus că ar face acest lucru.

Coreea de Sud, Japonia, Taiwan se vor întreba: cine va fi următoarea țară forțată să accepte rezultate nefavorabile sau să fie atacată cu arme nucleare?

Francezii au și spus public: Federația Rusă să nu uite că nu numai ea are arme nucleare.

Îngrijorător este faptul ca relația ruso-americană în materie de arme nucleară este gândită în așa fel încât reacția fiecăruia să fie foarte rapidă.

În ziua de astăzi, șansa ca armele nucleare să fie folosite fără autorizația Moscovei este exclusă. De asta, să comparăm criza cubaneză cu ce se întâmplă azi în Ucraina este inadecvat.

Citește și Daniel Onoriu, la un eveniment organizat la Câmpulung: „Nu aș fi avut nevoie de un premiu de la sărăciile astea!”

Presshub: Dacă luăm în calcul doctrina oficială a Federației Ruse, când anume Rusia își poate justifica folosirea armelor nucleare în raportul cu alte puteri ale lumii?

Liviu Horovitz: Ideea pe care oficialii ruși au susținut-o public este că Rusia va folosi arme nucleare numai pentru a se apăra împotriva unui atac nuclear sau dacă un atac convențional asupra Federației Ruse va pune în pericol „suveranitatea și existența statului rus”.

Ce înseamnă existența statului rus? Nu știe nimeni, experții occidentali pleacă de la premisa că ar însemna securitatea guvernului rus.

Așadar, potrivit doctrinei, Rusia susține că ar folosi arme nucleare numai în cazul în care un stat i-ar declara război.

Asta prevede doctrina oficială, dacă încercăm să analizăm strict restrictiv numai în funcție de ceea ce scrie în documentele oficiale. Însă în ultimele opt luni, toate discuțiile pe care le avem în comunitatea internațională se referă la faptul că, în momentul în care Rusia a invadat Ucraina, Vladimir Putin a ieșit public și a spus că aceia care vor îndrăzni să deranjeze Federația Rusă, vor fi confruntați cu consecințe pe care nu le-a mai văzut nimeni.

El nu a spus în mod explicit că Rusia va folosi bombe nucleare. De asemenea, alți oficiali ruși au spus că guvernul lor niciodată nu a amenințat cu arme nucleare. Dar când spui „o să vedeți consecințe pe care nu le-a mai văzut nimeni”, aluzia e suficient de concretă încât sa îi îngrijoreze pe mulți în Vest.

Totodată, în ultimele luni, am asistat la un „up and down.” Unii oficiali de la Kremlin fac, uneori, trimiteri la armele nucleare, iar Federația Rusă a făcut exerciții militare cu rachete și submarine care pot transporta arme nucleare.

În același timp, vedem alți oficiali care spun: Ucraina e Ucraina, acolo avem „o operațiune”, este vorba doar de o chestiune convențională. Acești oficiali susțin că doctrina rusă e foarte clară, mai exact, este una defensivă.

Toate aceste narative au dat naștere unor speculații. Există însă un consens între analiști că rușii au folosit aceste aluzii ca să semnalizeze Statelor Unite și aliaților lor europeni că o intervenție armată directă a NATO în Ucraina ar crește riscurile unei confruntări nucleare.

În plus, unii analiști cred că aceste aluzii rusești au avut ca scop să îi sperie pe decidenții politici din Europa de Vest, și în special pe cei din țările care nu dețin arme nucleare, pentru ca aceștia să nu trimită Ucrainei bani și arme. Pe lângă decidenți, rușii au vrut probabil să sperie populația pentru ca oamenii să facă presiuni asupra liderilor lor de a limita ce se face pentru Ucraina.

S-a discutat mult în mediul analitic și un scenariu potrivit căruia rușii ar putea folosi arme nucleare împotriva ucrainenilor. Dar oficiali de la Moscova în niciun moment nu au spus că ar face acest lucru.

Citește și CANOTAJ POLITIC: Reglare de conturi guvernamentale “pe spinarea” sportului

Cum i-ar ajuta pe ruși acest lucru, să folosească arme nucleare împotriva Ucrainei?

Este o dezbatere ipotetică. După părerea mea, pentru Federația Rusă această ipotetică acțiune nu ar produce avantaje semnificative. Costurile folosirii unor arme nucleare ar fi pentru ei mult mai mari decât beneficiile.

Care ar fi costurile pentru Federația Rusă?

Din perspectiva Federației Ruse, ce se întâmplă în Ucraina este un război limitat. Nu implică ordinea globală decât într-o mică măsură. În momentul în care o putere nucleară începe să ducă războaie folosindu-și armele nucleare, asta implică toată ordinea mondială.  

Coreea de Sud, Japonia, Taiwan se vor întreba: cine va fi următoarea țară forțată să accepte rezultate nefavorabile sau să fie atacată cu arme nucleare?

Cum se vor mai desfășura acțiunile în arena mondială, în momentul în care un stat care deține un arsenal nuclear îl poate folosi pentru a-i obliga pe alții să îl asculte? Sigur, și impactul asupra unor state precum Statele Unite, chiar și asupra Chinei, Indiei, motoarele sistemului internațional, ar fi mare. Inclusiv acestea ar începe să devină afectate și obligate să reacționeze.

Citește mai departe articolul pe PressHub.