Preotul martir Ioan Drăgoi şi părintele Constantin Popescu, fiul grămăticului episcopului Ilarion al Argeşului

de | 14.04.2022 11:37 | Actualitate, Cultură

În cele ce urmează vă vom prezenta două persoane care și-au pus amprenta asupra istoriei argeșene și nu numai. Este vorba despre preotul Ioan Drăgoi, cel care este considerat duhovnicul martir al mișcării de rezistență anticomunistă ”Haiducii Muscelului”, și despre preotul, învățătorul și revoluționarul Constantin Popescu, fiul grămăticului episcopului Ilarion al Argeșului, revoluționar la 1821 și camarad al lui Tudor Vladimirescu.

Preotul Ioan Drăgoi, duhovnicul martir al mișcării de rezistență anticomunistă ”Haiducii Muscelului”

Preotul Ioan N. Drăgoi (1900-1959) este considerat duhovnicul martir al mișcării de rezistență anticomunistă ”Haiducii Muscelului”. Ioan Drăgoi se naște la Vâlsănești în data de 20 octombrie 1900. Urmează aici cursurile primare, apoi Seminarul Teologic ”Negru Vodă” din Curtea de Argeș, pe care îl termină în 1925. După absolvire este hirotonit preot, apoi, la 20 decembrie 1926, este numit la parohia Nucșoara, pe atunci în județul Muscel. Urmează, ulterior, cursurile Facultății de Teologie din București. A fost unul dintre intelectualii de seamă ai comunei Nucșoara.

În 1932, părintele Drăgoi aderă la politica Partidului Naţional Ţărănesc, cu tradiţie în zonă, datorită originii lui Constantin Dobrescu- Argeș, Alexandru Valescu si Ion Mihalache. Antecedentele politice ale părintelui vor constitui un motiv, dintre multe altele, de a fi urmărit de către Securitate. În martie 1949, după revenirea în Nucşoara a ofiţerilor deblocaţi Gheorghe Arsenescu şi Toma Arnăuţoiu, se pun bazele grupului de rezistenţă ”Haiducii Muscelului”, ce avea să activeze în zonă. Părintele Ioan Drăgoi se alătură grupului, va depune şi va primi jurământul de membru. Părintele Ioan Drăgoi nu va merge în munţi alături de partizani, ci va reprezenta un suport în furnizarea de alimente şi de alte lucruri necesare activității grupului. Părintele Drăgoi a fost confesorul grupului, cel care îi spovedea şi îi cumineca, îndeplinindu-şi, astfel, misiunea de slujitor al Domnului. La 26 aprilie 1950, preotul Ioan Drăgoi este arestat şi dus la Jilava. Este condamnat la 5 ani de temniță, întrucât ”a întreprins acţiuni ale organizației conduse de Arsenescu şi Arnăuțoiu, precum şi a scopurilor urmărite de această organizaţiune împotriva orânduirii sociale”.

Citește și „Alături de veterani” – mesajul ministrului Apărării Naţionale

Cunoaște iadul închisorilor comuniste, fiind închis, pe rând, la Jilava, Gherla, Peninsula ”Valea Neagră”, Poarta Alba și Securitatea Pitești. Este eliberat în aprilie 1955, se întoarce la Nucșoara la parohie, fiind arestat din nou la 28 ianuarie 1959 şi trimis la UM 0336, Securitatea din Piteşti, pentru infracţiunea de ”favorizare de acte de teroare”. Este anchetat şi condamnat la moarte, cu confiscarea totală a averii. Preotul Ioan Drăgoi este executat la Penitenciarul Jilava, la data de 18 iulie 1959, în aceeași noapte cu frații Toma și Petre Arnăuțoiu, Titu Jubleanu și alți 12 eroi ai mișcării de rezistență ”Haiducii Muscelului”.

Citește și Obiective turistice interesante din judeţul Argeş

Constantin Popescu, fiul grămăticului episcopului Ilarion al Argeșului și camarad al lui Tudor Vladimirescu

Constantin N. Popescu (1818-1863), cunoscut ca Popa Dincă, a fost preot, învățător și revoluționar. Popa Dincă era fiul lui Nicolae Popescu, grămăticul episcopului Ilarion al Argeșului, revoluționar la 1821 și camarad al lui Tudor Vladimirescu. În anul 1836, Popa Dincă deschide la Mușătești, în propria casă, pe cheltuiala sa, prima școală sătească, după modelul celei de la Golești. Aici vor învăța copii din sat, dar și din satele din împrejurimi. Școala era situată pe Valea Podului, la intrarea dinspre actuala șosea, pe dreapta, cursurile având o durată de 3 ani.

Micii elevi deslușeau aici tainele Bucoavnei, Catehismului, Ceaslovului, Istoriei, Aritmeticii și Pravilei. Școlarii scriau pe nisipul amestecat cu var ce era întins pe băncile netede, cu stinghii pe margine. Aici s-au format viitorii notari, preoți și primari din Mușătești şi din satele vecine. Popa Dincă participă, alături de fratele său Toma Popescu, la evenimentele de la 1848. La Pitești ard în piața publică Arhondologia și Regulamentul Organic. Faptele sale nu vor rămâne nepedepsite. Popa Dincă este închis timp de un an, după ce a pribegit prin Ardeal timp de trei luni deghizat în cioban.

De numele lui Popa Dincă se leagă construirea bisericii actuale din Mușătești, între 1855 și 1857, biserica cu hramul “Sf. Mare Mucenic Gheorghe” și al “Sfinților Mihail si Gavriil”. Popa Dincă moare de tânăr, la 45 de ani, după ce, rămas văduv, se hotărăște a se căsători din nou ”cu o frumoasă și deșteaptă fată, pripășită în sat cu un frate al ei, veniți nu se știe de unde, de peste munți”. Confesiunea catolică a fetei îi atrage preotului Popescu afurisenia episcopului Scriban al Argeșului.
Acest eveniment nefast îi va grăbi sfârșitul celui dintâi ctitor de școală și biserică din Mușătești.

Citește și La Şcoala Populară de Arte, profesorii şi elevii sunt de neclintit: „Noi păstrăm tradiţia!”

Articol scris de Marius Ionel

Distribuie!

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *