# Secretele întunecate ale Arhiepiscopiei (XXII). Miercurea trecută, a fost iar mare adunare la Arhiepiscopie. Prezidată de Calinic, în postură sobră, cu lumânare în față și un dosar plin de hârtii pe birou, a fost vorba de așa numita Sinaxă a stareților și starețelor mănăstirilor din eparhia Argeșului și Muscelului. De fapt, o ședință de dare de seamă privind activitatea din anul trecut, cuplată cu planuri și directive pentru anul în curs. Cum binele trebuie pus tot timpul înaintea răului, primele subiecte luate în discuție au fost realizările, pe fiecare unitate monahală, în plan administrativ, economic, cultural și pastoral misionar. Urmate de planurile pentru 2012. Toate bune și frumoase, deci, cu primele teme, pentru că realizările și planurile sunt întotdeauna aducătoare de vorbă multă și vioaie. Mai la vale însă, multe și preacuvioase minciuni. Ia să vedem…
A devenit dintr-o dată ÎPS Calinic foarte grijuliu cu activitățile social-filantropice. Acea misiune caritabilă a oamenilor bisericii, de ajutorare a oamenilor sărmani sau bolnavi, la fel de importantă ca misiunea duhovnicească. Până acum, a fost ioc la acest capitol. Arhiepiscopia se împăuna la un moment dat că păstorește peste 20 de cantine sociale și alte centre de ajutorare, deși toată lumea vedea că, deși are hotel-restaurant propriu, până și acea cantină unde se servea sporadic câte o masă sărăcăcioasă nevoiașilor la Curtea de Argeș, a dispărut subit. De parcă aici era paguba eparhiei și nu se mai puteau aduna arginții în mormane îndestulătoare. Totul nu era de fapt decât o mare minciună, pentru că toate centrele de ajutorare clamate bățos nu existau decât pe site-ul oficial al Arhiepiscopiei. De altfel, într-un final, s-a scos bazaconia din site, rămânând activitatea social-filantropică nudă și nulă. Și totuși, la Sinaxa cu stareții, de miercuri, Calinic a pus iar placa cu activitatea caritabilă. Ba chiar a cerut toate proiectele social-filantropice de la toate mănăstirile. Care or fi acelea, Dumnezeu știe! Cert este că un motiv există pentru această cerere, și încă unul foarte serios. Anul 2012 a fost declarat de Sfântul Sinod al BOR, ca Anul Tainei Sf Maslu și îngrijirii bolnavilor. Poate suntem prea sarcastici, dar dată fiind activitatea care tinde de ani de zile spre zero a Arhiepiscopiei pe tărâmul caritabil, probabil că va fi vorba de îngrijirea bolnavilor de lăcomie și bogăție, cum e cazul capilor eparhiei și a aghiotanților lor de bază, nicidecum de ajutorarea celor cu suferințe trupești. Apropo, să ne spună Arhiepiscopia dacă a ajutat vreodată financiar vreun copil care avea nevoie de fonduri pentru vreo operație costisitoare, ori dacă a cumpărat măcar un set de cârje, ori un scaun cu rotile, pentru vreun handicapat aflat în grija asociațiilor de profil. Miliardele vin pe de rând din donații și biruri, dar neam să se miluiască cu vreun șfanț și cei sărmani ori suferinzi. Ca să pară totuși ordonat și preocupat de subiect, Calinic a mai făcut o ghidușie, să-i înveselească probabil nițel pe stareții prezenți. Mai exact, le-a prezentat o adresă cuprinzând situația fundațiilor și asociațiilor de pe cuprinsul eparhiei. Pesemne ca să știe cuvioșii bine de la cine ar putea lua exemplu, în situația în care i-ar năpădi, dintr-o dată, „patima” dărniciei și a milosteniei. Ipocrizia e dusă la maximum deci la Arhiepiscopie, să vorbești de activități social-filantropice într-un loc unde banii se mântuiesc ca prin minune, fără urmă.

Fiecare mănăstire va avea o carte de aur!

Totuși, Chiriarhul eparhiei nu suportă furturile și minciuna, decât dacă au binecuvântarea sa. Teama sa ar fi că ar putea exista preacuvioși printre stareți și starețe, care să cadă în păcat la acest capitol, mâhnind bugetul Arhiepiscopiei cu lipsuri în gestiune. Ca să-i ferească de un așa păcat, Calinic a mai prezentat un set de măsuri. În primul rând, a decretat că la fiecare așezământ monahal din eparhie trebuie întocmită câte o condică specială. În care fiecare stareț urmează să treacă personalul, inventarul bunurilor mobile și imobile, precum și donațiile. Da’, dom’le, să se termine odată cu dezmățul. Toate bunurile trebuie atent inventariate, și în special donațiile! Pentru că aici poate cădea cuviosul în mare păcat. Adică să vină lumea să facă donații, iar ele să nu fie evidențiate și, Doamne ferește, să fie băgate cumva în sutană. Ar fi corectă toată treaba, dacă ea n-ar ascunde de fapt, aceeași ipocrizie. Îi este teamă așadar lui Calinic că cineva ar putea fi ispitit de ucigă-l toaca la furtișag. Dar la Arhiepiscopie ce se petrece oare? La marile pelerinaje ale credincioșilor făcute la racla cu moaștele Sfintei Mucenițe Filoteia se adună în cutia milei, de fiecare dată, sume de ordinul miliardelor. Ca să nu mai vorbim de pelerinajul zilnic al credincioșilor la Mănăstirea Argeșului, din care, de asemenea, rezultă sume consistente. Să fie sincer ÎPS Calinic și să ne spună, există vreo evidență clară a acestor donații? Dacă da, o poate face publică? Așa ar fi curat și moral pentru o instituție care apără virtuțile credinței. Să spună franc câți bani adună și ce se face cu ei. La liniuță. Arhiepiscopia a devenit însă o instituție mai secretă la acest capitol decât serviciile secrete. La acestea tot mai poți deduce, dacă știi să citești bugetul alocat de guvern, cam câți bani rulează. Până și Patriarhia obișnuiește să comunice uneori sumele atrase cu prilejul marilor sărbători. Doar la Arhiepiscopie e ca la Pentagon. Calinic, Caliopie și ceilalți preabănoși cuvioși seacă totul și nimeni nu știe cât, cum și unde se duce. Controalele sunt de mântuială, evaziunea este la ea acasă și totul stă cocoloșit sub scutul credinței. Dar haideți să încheiem totuși într-un ton ceva mai optimist. Calinic n-a cerut doar condici cu donații și activități filantropice inexistente la așezămintele monahale. A mai cerut ca fiecare să dețină și câte o carte de aur! Ca să aibă în ce să fie contabilizați arginții!
Mihai BĂDESCU