Dintre toate orașele cu care Piteștiul este înfrățit, cea mai bună colaborare rămâne cea cu Kragujevac. Protocolul de colaborare a fost semnat la 23 octombrie 1971, între primarii Alexandru Popescu și Milan Giocovici. Din delegația piteșteană au mai făcut parte Victor Raicu, secretar al Primăriei Pitești, Elena Mateescu, președinte al Comitetului municipal de femei, Silvestru Voinescu, directorul Bibliotecii Județene, și directorul ADP, Gheorghe Preda. Printre aspectele colaborării s-a numărat și realizarea unui schimb de copii, în timpul vacanței școlare, schimb care se menține și în zilele noastre.
De menționat faptul că sârbii păstrează la loc de cinste numele elevilor din Pitești care au făcut parte din schimbul primei delegații de copii, cei veniți la Kragujevac în perioada 9-30 iulie 1972 care, după vizitarea orașului, a parcului memorial dedicat miilor de civili uciși de armata germană la 20 și 21 octombrie 1941, a grotei Resav, au călătorit cu trenul la Gradac, tabăra de la mare, unde au stat 15 zile (ehei, pe atunci Iugoslavia avea ieșire la mare).
Aceștia au fost: Bogdan Ezechil (n. 1958), Ortensia Bădulescu (1956), Liliana Stăncilă (1958), Georgică Coman (1955), Teodor Dina (1958), Antoaneta France (1958), Valentin Matache (1958), Claudiu Popescu (1955), Mariana Popescu (1957), Alexandru Popescu (1955), Gabriel Trandafirescu (1957), Cristina Popa (1957), Florinel Anghel (1961), Minela Manolache (1959), Columbia Neamțu (1961), Valeria Nicolescu (1961), Viorel Curău (1960), Răzvan Petre (1962), Rodica Tudor (1959), Marina Vidoni (1959) și Virginia Popescu (1958). În aceeași perioadă, mai exact la 11 iulie 1972, un grup de elevi din clasele I-IV din Kragujevac a plecat spre Pitești. Copiii au stat în tabăra de la Rucăr și au vizitat Brașovul și Valea Prahovei.
Citește și Povestea fascinantă a jurnalistului şi poetului muscelean care a făcut arest pentru că a citit
Am prezentat numele de mai sus cu convingerea că printre cititorii „Jurnalului de Argeș” se vor regăsi parte dintre participanți, eventual de la alte ediții. Dintre acești foști elevi, cel mai cunoscut este poetul Bogdan Ezechil (la Pitești e mai cunoscută sora sa, prof. univ. Emilia Liliana Ezechil), stabilit la Oslo, Norvegia, în 1990, autorul unui singur volum de versuri, „Focul sacru” (Pitești, Editura ”Paralela 45”, 2005, prefața volumului, „Un rafinat poet al iubirii”, fiind semnată de Liviu Antonesei), dar și al volumelor de filosofie „Călărind Centauri pe Poteca Inorogului” și „Enantidromia”, precum și al volumului de eseuri „Restituiri”, suficient pentru a-l impune printre cei mai importanți scriitori români de azi.
P.S. În foto, primul din dreapta e neobositul frate al Piteștiului, dl. Șole, așa cum arăta în 1972. Din păcate, în 2022 nu a fost prezent la „Simfonia Lalelelor”, dar am aflat că este bine, așa că i-am transmis salutul nostru celui care are buletin de Pitești, dar fără de domiciliu aici.
Citește și Ce cred scriitorii argeşeni despre războiul din Ucraina?
0 Comentarii