# Funcţională în proporţie de doar 1% şi depozitată într-o cămăruţă aflată în bătaia soarelui. Acum mai bine de doi ani, mai exact în data de 20 aprilie 2010, la Universitatea Pitești era demarată, sub cuvenitele bătăi de tobă și sunete stridente de trompetă, o investiție de mare anvergură financiară și mediatică. Era vorba de introducerea în cadrul instituției a așa-numitei Platforme de e-learning sau, altfel spus, a unui sistem computerizat ultramodern de predare-învățare pe cale virtuală, prin comunicare informatizată între profesori și studenți, care să nu mai necesite prezența acestora în sălile de curs. Toată afacerea s-a ridicat la nu mai puțin de 50 miliarde lei vechi, adică în jur de 1,2 milioane euro, bani asigurați în proporție covârșitoare (98%) din fonduri europene prin FEDR și de la bugetul de stat și numai 2% contribuție proprie a Universității. Te-ai fi așteptat ca la atâta bănet, platforma cu pricina să zbârnâie deja, iar studenții, laolaltă cu profesorii, să aibă deja probleme cu vederea, de atâta stat cu ochii în calculatoare pentru predat și învățat cursuri on-line. Dar, ce să vezi! În prezent, la mai bine de un an de când ar fi trebuit să devină funcţională, costisitoarea Platformă de e-learning este operaţională într-o incredibilă proporţie de 1%, ba, mai mult, la ora la care vorbim, sofisticata aparatură a mai căzut răpusă şi de „insolaţie”. Adică, datorită spaţiului neadecvat în care a fost instalată, care ar fi trebuit să asigure condiţii stabile şi stricte în ce priveşte temperatura, s-a încălzit prea tare de la căldura de-afară, a început s-o doară capul şi a căzut la pat, în comă. Nu glumim deloc, pentru că exact asta este realitatea: pe lângă faptul că nu era funcţională decât 1%, avansata tehnologie IT de peste 1 milion de euro s-a blocat din cauza căldurii, iar acum are nevoie de alte doftoriceli costisitoare.
După cum vom vedea însă în cele ce urmează, asta nu este singura surpriză neplăcută pe care noii şefi ai Universităţii au avut-o la preluarea mandatului de la fosta administraţie Gheorghe Barbu. Într-o vreme în care, la nivel naţional, s-au depistat mari nereguli în derularea proiectelor europene prin Programul Operaţional Sectorial-Dezvoltarea Resurselor Umane (POS-DRU), fapt care a condus chiar la sistarea plăţilor făcute în această direcţie către România de la nivel european, iată că şi Universitatea Piteşti are suferinţe mari la acest capitol. Fruntaşă pe ramură în domeniul POS-DRU, cu vreo 16 astfel de proiecte derulate pe direcția dezvoltării resurselor umane, în valoare totală de 45 miliarde lei vechi, Universitatea a fost la fel de fruntașă doar la plata salariilor celor implicați în proiecte. În schimb, astăzi a intrat într-un blocaj tot de ordinul zecilor de miliarde, câtă vreme se înregistrează întârzieri uriașe la rambursarea sumelor deja cheltuite, conform documentațiilor aferente proiectelor. Și este vorba aici de cel puțin 20 de miliarde, gaură care atârnă ca o piatră de moară de gâtul bugetului Universității, gata să-l sufoce definitiv. Dar să luăm pe rând ambele chestiuni.
Platforma de e-learning, un bibelou de peste 1 milion de euro
Vorbeam la început de sofisticata Platformă de e-learning, a cărei instalare a costat peste 1 milion de euro. Tehnic vorbind, platforma electronică de învățământ la distanță permite vizualizarea cursurilor de către studenți prin acces la o pagină web, autoevaluarea cunoștințelor dobândite la curs, precum și comunicarea bidirecțională profesor-cursanți prin forum, chat și e-mail. În urma unei licitații organizate în 2010, contractul de implementare a platformei a fost atribuit firmei SOFTWARE DEVELOPMENT & CONSULTING SRL din Otopeni, care, din câte am aflat, are o experiență solidă pe piața IT, deci era de așteptat ca treaba să înceapă să meargă șnur, cât se poate de repede. N-a fost să fie așa, pentru că la peste doi ani de la atribuirea contractului de implementare, totul se află într-o stare lamentabilă. Surse din conducerea Universității spun că nu firma câștigătoare ar fi vinovată, întrucât aceasta a instalat toate echipamentele prevăzute prin caietul de sarcini, dar că ulterior ar mai fi trebuit făcute o serie de upgradări ale sistemului, separate, care să-i asigure funcționarea la capacitate maximă. Cum o fi, cum n-o fi, realitatea din teren este cruntă. Sisteme și echipamente de o valoare uriașă stau înghesuite într-o cămăruță improprie de la Universitate și nu asigură decât 1% din capacitatea la care ar fi trebuit să lucreze. Altfel spus, s-a cheltuit peste 1 milion de euro, pentru ca astăzi profesorii să aibă firava posibilitate să-și afișeze sinteze ale cursurilor susținute, într-o formă electronică deloc sofisticată. Lucru care s-ar fi putut face la fel de ușor, și cu cheltuieli infinit mai mici, chiar pe site-ul oficial al Universității, pe un blog sau un e-mail oarecare. La asta se reduce acum marea Platformă de e-learning care a costat atâta bănet. Nici vorbă de cursuri video susținute prin chat, în care studenții, aflați oriunde în lume, să poată interacționa în timp real cu profesorii sau de comunicare bidirecțională profesori-cursanți prin forum, etc. În mod normal, platforma ar fi trebuit să aibă implementat și un mini-studio TV, în care profesorul să fie filmat în timp ce predă, iar datele să fie transmise în timp real în mediul on-line, cu posibilitatea de relație interactivă cu studenții aflați în rețea. Însă totul nu este astăzi decât o grămadă de aparatură IT complexă, mormănită într-o cameră de dimensiuni modeste din Universitate, în care soarele puternic al verii atacă de dimineața până seara, câștigând bătălia cu aparatele de aer condiționat. Trebuie spus că instrucțiunile prevăd că sistemele electronice foarte sensibile ale platformei să beneficieze de o temperatură încadrată în niște parametri stricți, în niciun caz fierbințeala venită prin ferestrele scăldate de soarele nemilos. Așa se face că, odată cu primele zile caniculare ale verii, tot sistemul platformei a căzut răpus de febră. Ca să rezumăm, o investiție de mai bine de 1 milion de euro este operațională la doar 1% din capacitatea normală, ba mai mult, astăzi a dispărut până și acel 1%, din cauza căldurii. Ca atare, singurele entități operaționale în cadrul sofisticatei Platforme de e-learning a Universității Pitești sunt femeia de serviciu, care dă cu mopul prin sală și șterge praful adunat pe echipamentele de zeci de miliarde, și muștele, care n-au niciun respect pentru sofisticata aparatură și le place să se c… pe ecranele computerelor performante ca la NASA.
Gaură de 20 de miliarde la rambursarea sumelor pentru proiectele POS-DRU
O a doua mare surpriză neplăcută constatată de noii șefi ai Universității Pitești este situația proiectelor cu finanțare europeană nerambursabilă derulate prin POS-DRU în timpul trecutei administrații conduse de ex-rectorul Gheorghe Barbu. Este vorba de 16 asemenea proiecte, în valoare totală de 45 miliarde lei vechi, adică 1 milion de euro. La prima vedere, par lăudabile eforturile făcute pentru implementarea unor astfel de proiecte pe linia dezvoltării resurselor umane, mai ales că vorbim de fonduri nerambursabile. Privind însă mai în amănunt, apar mari probleme care au dus astăzi la încurcături financiare de proporții și care afectează grav situația financiară a întregii instituții. Sunt desigur și proiecte, aflate chiar în majoritate, care s-au derulat bine. Dar din câte s-a constatat pe parcurs, mai bine de un sfert din cele 16 au probleme la rambursarea sumelor deja cheltuite, și vorbim aici de o notă de plată estimată la cel puțin 20 miliarde lei vechi. Pentru a înțelege mai bine situația, o să explicăm rezumativ mecanismul prin care se derulează un astfel de proiect. Fondurile sunt nerambursabile, adică susținute în proporție de până la 80% din fonduri europene, până la 20% de la bugetul de stat, iar doar o cotă infimă, de până la 2% reprezintă contribuția proprie a beneficiarului, în cazul nostru Universitatea. Dar sumele nu sunt nerambursabile de la început. De fapt, beneficiarul trebuie să susțină financiar tot proiectul, iar pe parcurs, în baza documentațiilor de justificare a cheltuielilor, analizate de organismele abilitate în acest sens, banii se returnează, de regulă cu o cadență din 3 în 3 luni. Or, tocmai aici au apărut problemele, pentru că la mai bine de un sfert din cele 16 proiecte POS-DRU în care Universitatea este coordonator sau partener, au apărut mari întârzieri, chiar mai vechi de 1 an, la rambursarea sumelor deja cheltuite. Iar totalul, cum spuneam, depășește 20 de miliarde lei vechi. Ce înseamnă asta? Că banii s-au dus deja din bugetul instituției, dar n-au mai venit la loc, ba mai mult, există serioasa teamă că nici nu vor veni prea curând. Sau, și mai grav, dacă organismele abilitate cu verificarea acestora vor constata nereguli majore în derulare, Universitatea va fi bună de plată pentru toată valoarea proiectelor aflate în ofsaid. Oricum, faptul că dintr-un total de 45 de miliarde, deja se înregistrează întârzieri majore la rambursarea a aproape jumătate din sumă, spune deja că sunt probleme cât se poate de serioase.
Grosul cheltuielilor în proiecte îl reprezintă salariile celor care le derulează
Poate vă întrebați pe ce se cheltuie atâția bani într-un astfel de proiect. Ei, bine, circa 80% din valoarea pusă la bătaie o reprezintă salariile celor care le susțin. Ați citit foarte bine, pornind de la managerul de proiect, adjunctul, administratorul, consiliul de implementare, plus alți semnatari de autografe pe ștatele de plată, se adună o liotă întreagă, plătită funcție de rangul deținut. Pentru jupâni, adică cei situați la șefia proiectului și implicit în primele rânduri ale ștatelor respective, sumele încasate au o medie situată undeva la 100 milioane pe lună. Ei reprezintă grosul cheltuielilor, în vreme ce „furnicuțele”, adică cei care duc greul activității, n-au același noroc, dar tot se aleg cu o suplimentare, cu 10-15-20 de milioane, la salariul oficial primit la Universitate. N-are rost să enumerăm aici toate proiectele POS-DRU în care Universitatea este implicată. Sunt prea multe și au denumiri foarte stufoase, pe măsura sumelor alocate. Interesant este topul coordonatorilor acestora, în care regăsim nume cu mare rezonanță în Universitate. Să nu ne mirăm prea tare ce s-a spus nu demult, că ultimul salariu încasat de Gheorghe Barbu până să piardă șefia instituției, rezultat din leafa de rector, plus contribuțiile pentru proiecte, s-a ridicat la peste 600 milioane lei vechi. Din cele 16 proiecte POS-DRU, fostul rector coordonează un sfert, în valoare totală de peste 14 miliarde, din totalul celor 45 de miliarde. Numeric, urmează prof. univ. dr. Viorel Nicolae de la Autovehicule și Transporturi, cu trei proiecte în coordonare, în valoare totală de aproape 10 miliarde lei. Iar al treilea în ierarhie este fostul aspirant la poziția de rector, susținut de Gheorghe Barbu, prof. univ. dr. Gheorghe Șerban, cu două proiecte, dar grase ca valoare, de peste 11 miliarde. Trăgând linie și adunând, rezultă că din cele 16 proiecte POS-DRU ale Universității, Gheorghe Barbu, Gheorghe Șerban și Viorel Nicolae coordonează mai mult de jumătate, iar în ce privește sumele, se adună un total pentru cei trei de 35 de miliarde, din totalul de 45 de miliarde. Așa cum am spus, într-un astfel de proiect, ponderea salariilor poate ajunge și la 80%. Vă dați seama deci cât bănet a fost pus la bătaie pentru lefuri de zeci și sute de milioane. Grosul fiind pentru șefi și administratori. Situația se complică deci zdravăn după ce s-a constatat că autoritățile responsabile de verificarea documentațiilor și rambursarea sumelor cheltuite deja, întârzie să achite banii, iar cele 20 de miliarde puse deja în joc reprezintă pentru Universitate o povară financiară de proporții. Care poate bloca efectiv activitatea, într-o vreme în care bugetul este oricum afectat serios de criză.
Prorectorul Brăslașu va face un raport cu situația tuturor proiectelor POS-DRU
În prezent, date fiind întârzierile majore la rambursarea celor peste 20 de miliarde deja cheltuite în proiecte de către Universitate, noii șefi ai instituției caută să descâlcească situația. Prorectorul Mihai Brăslașu, de pildă, ne-a spus că a primit sarcina să întocmească un raport detaliat legat de situația tuturor proiectelor POS-DRU și a recunoscut că există probleme cu circa un sfert dintre acestea, fără a le nominaliza însă, cu mențiunea că raportul nu este finalizat și trebuie prezentat mai întâi în structurile de conducere ale Universității. Tot prorectorul Brăslașu a mai spus că rectorul Ionel Didea a format deja un colectiv care să analizeze felul în care s-au făcut achizițiile în proiectele POS-DRU, chestiune care ridică suspiciuni câtă vreme, în majoritatea cazurilor, aceeași firmă a tot câștigat licitațiile de audit, iar o altă firmă tot câștigă licitațiile pentru dotări. Mihai Brăslașu a recunoscut că valoarea sumelor nerambursate, cu întârzieri care ajung și până la un an, se ridică undeva la 20 de miliarde, dar că se fac toate diligențele pentru ca situația să fie lămurită atât în interior, dar și la organismele care au putere de analiză și decizie pe marginea acestor proiecte.
Fostul rector Gheorghe Barbu a aflat de la noi că Platforma de e-learning a făcut „insolaţie”
Legat de cele două teme foarte sensibile, Platforma de e-learning și întârzierile mari înregistrate la rambursarea sumelor pentru proiectele POS-DRU, l-am întrebat și pe fostul rector al Universității Pitești, Gheorghe Barbu. Surprinzător, el ne-a spus că nu știa nimic de faptul că Platforma de e-learning este astăzi nefuncțională. Motivul fiind acela că a predat unei colege managementul platformei respective. Totuși, Gheorghe Barbu a accentuat faptul că echipamentele din dotarea acesteia sunt de ultimă generație, un vârf în domeniu la nivel internațional și nu-și explică de ce sistemul nu este totuși operațional. În ce privește aparatura de climatizare, ea a fost luată prin sponsorizare, separat de contract, dar fostul rector n-a exclus ipoteza ca aceasta să nu facă față pe deplin unor temperaturi foarte ridicate. „Tot ce pot să vă asigur este că aparatura și echipamentele sunt în topul performanței, dar în astfel de situații contează și oamenii care le administrează. Vă repet, nu știam că platforma este nefuncțională, eu am predat demult managementul acesteia, dar o să mă interesez și eu ce se întâmplă. E bine că m-ați sunat, că altfel nu aflam”, ne-a spus Gheorghe Barbu. Legat de situația sumelor pe care Universitatea le are de primit pentru proiectele POS-DRU, acesta a părut chiar revoltat. Ex-rectorul spune că toată problema provine din nerespectarea legii în ce privește rambursarea și în lipsa acută de personal cu care se confruntă Organismul intermediar de pe lângă Ministerul Educației, care verifică documentațiile și aprobă plata sumelor datorate. „Sunt întârzieri mari la proiectele care țin de Ministerul Educației și pentru care nu se respectă legea în ce privește termenul strict de rambursare, de maximum 45 de zile. Or, la noi s-a depășit cu mult în unele situații acest termen prevăzut de lege. Problema principală este la Organismul intermediar care, din cauza lipsei de personal, efectiv nu poate face față situației. Chiar zilele trecute am fost la București, iar directoarea mi-a spus că i-au mai plecat încă 6 oameni dintr-un colectiv care și așa era subdimensionat. Nici angajări noi nu pot să facă și astfel apar aceste întârzieri, care nu ne afectează doar pe noi, ci și alte universități. La noi încă situația este bună, pentru că se pot susține cheltuielile, dar sunt universități la Iași, la București și în alte părți care au făcut chiar credite la bănci pentru acoperirea sumelor pentru proiecte, iar acum sunt într-un blocaj fantastic din cauza nerambursării acestora”. Gheorghe Barbu a exclus total ipoteza unor nereguli făcute în derularea proiectelor, punând toate întârzierile pe seama birocrației și lipsei de personal de mai sus. „Nu ni s-a spus niciodată că documentațiile noastre n-ar fi bune, și totuși plățile întârzie. Este extrem de frustrant tot ce se întâmplă”, ne-a mai spus fostul rector Gheorghe Barbu.
Mihai BĂDESCU
0 Comentarii