În secolul al XIX-lea, piteștenii avuți, după ce își ridicau o casă cât mai frumoasă, s-au dovedit a fi mari filantropi (nu există termen de comparație cu marii oameni de afaceri de astăzi, care nu fac mai nimic pentru comunitate, cu o excepție, Gh. Badea). O familie ridica, din banii săi, un liceu de băieți, o alta un liceu de fete, o alta – o școală, mai multe – câte o biserică etc.
Familia Ivancea și Maria Teiuleanu – o Școală Profesională de Fete (actualul Liceu Economic „Maria Teiuleanu”). Plus altele, nu intrăm în amănunte (articolul e stufos, bate în multe direcții; Maria a fost și decorată de către Regele Carol I, iar în 1929, după moarte, sculptorul Constantin Stănescu i-a dedicat un bust care, din fericire, încă se păstrează, în holul liceului). Cei doi piteșteni au avut un băiat strălucit, Constantin Teiuleanu, atras de idealuri socialiste, pe care îl aștepta un viitor în scris. Tocmai de aceea, în 1881, familia îl trimite la studii la Paris.
Citește și Amănunte inedite despre clădiri reprezentative ale Piteştiului
S-a ales praful de cele 1000 ha donate de Maria Teiuleanu Liceului Economic din Pitești
Dar să mai întârziem un pic asupra acestei familii, despre care se cunoaște foarte puțin. În 1869, părinţii săi cumpără moşia „Funia Domnească” de la Teiu, de la Episcopia Curtea de Argeş, moşie ce aparţinuse paharnicului Dincă Olănescu. Aici, la Teiu-Deal, Ivancea Dimitriu îşi construieşte un conac, devenit mai târziu, în 1909, sediul Şcolii de Gospodărie Casnică (altă realizare). Aşa de mult a îndrăgit tânărul Constantin Dimitriu locurile de la Teiu, încât şi-a luat numele de Teiuleanu, cu care a semnat unele articole (inclusiv în gazeta „Ţăranul” a lui Constantin Dobrescu-Argeş, părintele țărănismului în România); după ce n-a mai fost, mama sa, Maria (sau Mariţa, cum s-a reţinut la Teiu), şi-a luat numele de Teiuleanu.
După 1990, de cele 1000 de hectare deținute de Maria Teiuleanu la Teiu, care, teoretic, fuseseră donate Liceului Economic din Pitești pe care îl înființase, s-a ales praful, cu concursul autorităților locale teiene din acea vreme. E vina și a Liceului Economic din Pitești, care, în necunoștință de cauză (deh, istoria e grea, directorii sunt numiți politic, chit că dau un concurs), nu a știut să revendice o suprafață imensă de pământ pentru propria cauză, ba a mai pierdut și sediul din b-dul Republicii… Vorba lui Eminescu: „Ne e jenă”.
Din păcate, nu știu cum circula presa română spre sfârșitul veacului al XIX-lea. Cert e că ajungea (și) la Paris (astăzi, noroc cu internetul). La București ajungea sigur, avem mărturia lui Eminescu, gazetarul care comenta presa străină.
Citește și Locotenenţii argeşeni Gheorghe Bălăceanu şi Sevastian Iriminoiu, eroi în Primul Război Mondial
Teiuleanu moare de tuberculoză
Ei bine, nu întâmplător i-am invocat. În focul luptelor cu „Telegraful” şi „Românul”, Eminescu primeşte un sprijin neaşteptat din partea studentului piteștean Constantin I. Teiuleanu. Acesta îi trimite prin poştă lui Eminescu, la „Timpul”, spre publicare, studiul său „Darwinismul în progresul intelectual”. Polemizând cu Eminescu, Fundescu ridicase o problemă falsă, în articolul „Ziarul «Timpul» şi Darwin”, insistând asupra… morţii, în condiţiile în care poetul deplânsese faptul că legea selecţiei naturale nu se respectă şi în societatea românească, una copleşită de nulităţi. Studiul lui Teiuleanu (publicat la 18 iunie 1882, cu menţiunea că îl primise de la un student de la Paris) l-a servit pe Eminescu. La 17 august acelaşi an, Eminescu revine asupra ideilor din „Darwinismul în progresul intelectual”, scriind că „ierarhia muncii se constituie, prin chiar natura ei, în piramidă. La zece mii de oameni învăţaţi (…) se naşte un Darwin. (…) Această ierarhie firească o susţinem şi noi”. Asupra „teoriei corelaţiunii creşterii şi scăderii, descoperită de Darwin”, Eminescu revine şi la 15 iunie 1883, când discută despre defectele ungurilor!
Din păcate, Teiuleanu moare la Paris de tuberculoză, ca și Iulia Hasdeu, la doar 21 ani, la 21 martie 1883. Eminescu rămânea fără unul dintre puținii susținători din timpul vieții sale…
Citește și S-a filmat din nou în Muscel: „Urzeala tronurilor” în stil românesc
0 Comentarii