Despre vechiul sediu al Primăriei Pitești, care s-a realizat la îndemnul și cu sprijinul lui Mihail Kogălniceanu, despre Cinematograful ”București”, care devenise cel mai ”occidental” cinema din urbe în anii 70-80, despre ce a fost înainte pe spațiul Magazinului Trivale și în ce condiții a fost construit fostul Spital „Nicolae Bălcescu”, actualul Centru de Diagnostic și Tratament puteți citi în cele ce urmează.
Vechiul sediu al Primăriei s-a realizat la îndemnul și cu sprijinul lui Mihail Kogălniceanu
De la 1886 și până în 1970, sediul Primăriei Pitești a funcționat în clădirea construită în 1886, după planurile arhitectului Ioan N. Socolescu (primar – N. Constantinescu, ajutor de primar – Gh. Negulescu). De remarcat faptul că acest sediu al Primăriei s-a realizat la îndemnul și cu sprijinul lui Mihail Kogălniceanu. Sediul Primăriei a fost avariat destul de serios de cutremurul din 1940, dar a fost refăcut rapid. Anul 1970 este unul al mutării sediilor unor instituții dintr-o clădire într-alta. În primăvara acestui an, primarul de atunci al Piteștiului, Alexandru Popescu (1968 – 1974), ținând cont că urma să se inaugureze, la 1 iunie, Casa Albă (ca sediu politico-administrativ județean), decide să mute sediul Primăriei Pitești într-o clădire mai mare, aflată, de altfel, la doi pași, cea în care funcționase zeci și zeci de ani Administrația Financiară. Cu alte cuvinte, dacă nu era Alexandru Popescu, Primăria Pitești putea rămâne până în zilele noastre în vechiul sediu. Sprijinitor al culturii, primarul Alexandru Popescu oferă fostul sediu al Primăriei pentru înființarea aici a unei noi instituții de cultură, Galeria de Artă Pitești. Și pentru că Sfatul Popular Județean se mută la Casa Albă, clădirea este oferită, la 9 mai 1970, Muzeului Județean Argeș (care funcționa în actualul sediu al Școlii Populare de Arte, școală care primește acea clădire din b-dul Republicii, mutându-se din incinta Palatului Culturii). Vechea Primărie devine Galeria de Artă Pitești. Galerie ce adăposteste lucrările unor pictori și sculptori de renume: Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Theodor Aman, Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza, N. Dărăscu, V. Popescu, G. D. Mirea, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Gheorghe Iliescu-Călinești. Peste câteva luni, în ianuarie 1971, este inaugurată și Galeria de Artă Naivă, primul muzeu de acest gen din țară. Urmează inaugurarea Casei de Cultură a Sindicatelor Pitești și altele. Din păcate, primarul Alexandru Popescu a rămas în memoria piteștenilor nu pentru numeroasele sale realizări culturale sau edilitare, ci prin modul în care a murit subit, în noaptea de 18 noiembrie 1982.
Sergiu Nicolaescu era primit cu covorul roșu. Trăgea cu mașina personală până în fața Cinematografului ”București”
Cinematograful ”București” a fost inaugurat la 21 august 1958, construcţia noului sediu de pe Calea Bucureşti, din preajma Primăriei, durând fix un an. Ulterior, au fost construite blocurile ce aveau să integreze clădirea cinematografului și să fie populate cu piteșteni agreați de regim, blocurile fiind la doi pași de sediul comitetului de partid. La Cinematograful ”București”, cercetând arhiva ziarului ”Secera și ciocanul”, au predominat, în anii 1958-1965, filmele sovietice și chinezești, dar și producțiile românești ce reflectau noua viață, pe baze socialiste. Treptat, în programe își fac loc filmele italienești și franțuzești, iar mai apoi cele americane.
În anii 70-80, Cinematograful ”București” devenise cel mai ”occidental” cinema din urbe, în comparație cu celelalte existente – ”Modern”, ”Dacia” și ”Lumina” -, aici proiectându-se cele mai multe filme de ultimă oră din SUA, cozile fiind infernale, iar bișnița cu bilete înflorind peste noapte. Și cineaștii români preferau Cinematograful ”București”. Sergiu Nicolaescu era primit cu covorul roșu. Trăgea cu mașina personală până în fața cinematografului, se lăsa adulat de public. Uneori, pentru că publicul nu prindea bilet nici la filmul de la ora 20.00, se proiectau filme și de la ora 22.00, până la miezul nopții, atunci când participau și actori din film, precum Tamara Buciuceanu-Botez. Cinematograful ”București”, după 1990, s-a confruntat cu multe probleme financiare, astfel încât în 2007 a rulat aici ultimul film, după care s-a închis, în faliment, sediul degradându-se sub intemperii. Ulterior, s-a realizat, de Primăria Pitești, prin fonduri europene, un Centru Multifuncțional, ca sediu pentru concerte și filme. La 20 mai 2018 a fost reinaugurat noul Cinematograf ”București”, ca structură în cadrul Filarmonicii Pitești.
Interiorul curții din Strada Mare, pe spațiul pe care s-a construit Magazinul ”Trivale”
Cine privește cu atenție cărțile poștale cu Piteștiul vechi nu poate observa că puține obiective erau imortalizate. Și asta pentru că Piteștiului îi lipseau clădiri reprezentative și priveliști minunate ochiului. Centrul orașului era dominat de diverse maghernițe, doar din loc în loc apărând câte o casă cu adevărat impresionantă, aparținând, firește, celor mai bogați localnici. Acesta a și fost motivul pentru care urbaniștii comuniști nu au stat mult pe gânduri când au demolat cam tot din zona centrală pentru a construi blocuri. Au și exagerat, o adevărată crimă fiind demolarea Bisericii ”Sfântul Nicolae”, în 1962. Din păcate, Piteștiul nu a avut zone rezidențiale bine reliefate, care să fie menținute, așa cum au Brașovul, Sibiul, Aradul, ba chiar și Craiova. Vă prezentăm acum interiorul unei curți din Strada Mare (vechea casă din strada Șerban Vodă nr. 60). Situată exact la kilometrul zero al Piteștiului, casa aflându-se pe spațiul pe care s-a construit Magazinul ”Trivale”, magazin dat în folosință în anul 1972.
Spitalul ”N. Bălcescu”, construit pe pământul Brătienilor
Brătienii nu doar au scris istoria modernă a României, dar au avut grijă să lase în urmă și la Pitești, orașul lor, câte ceva – un liceu, o școală, un parc, un spital, un monument etc. Așa a fost construit, pe pământul lor din Pitești, Spitalul ”I.C. Brătianu”.
După 1950, spitalul a primit numele de ”Nicolae Bălcescu” și așa a rămas cunoscut până când, în 1996, s-a transformat în Centrul de Diagnostic și Tratament. Acest centru găzduiește multe cabinete medicale, toate private, pe multe specialități, fiind o unitate medicală importantă.
Sursa. InfoPitesti.ro
Citește și Stocuri de peste 200.000 de sticle de vinuri vechi în crama Institutului de la Ştefăneşti
Citește și Troiţe şi cruci vechi din Argeş au fost expuse la Muzeul Goleşti
„Din păcate, primarul Alexandru Popescu a rămas în memoria piteștenilor nu pentru numeroasele sale realizări culturale sau edilitare, ci prin modul în care a murit subit, în noaptea de 18 noiembrie 1982” . „Murit subit”/nesubit, dara de ce nu „desvolti” ; te-ai umple de bani precum caprele lui Creanga de raie !