Web Analytics

Piraeus Bank a introdus „acţiune pauliană revocatorie” împotriva patronului Gigi Axinte şi a familiei sale

de | 20.07.2016 20:46 | Dezvăluiri

# Bombă în dosarul insolvenţei colosului Argecom!  # Sunt atacate astfel, la Tribunalul Comercial, două contracte de vânzare-cumpărare din 2012 semnate de Gheorghe Axinte, soția sa Adela și fiica lor, Maria Alexandra  # Deși spune că nu mai are nicio treabă cu Argecom, Gigi Axinte s-a înscris la masa credală a fostei sale firme cu o sumă uriașă, peste 5 milioane de euro, mai mare chiar și decât creanțele a două bănci-Piraeus Bank și BRD

Tribunalul Specializat Argeș a fixat pentru 10 august un nou termen în dosarul insolvenței Argecom, asta după ce adunarea generală a acţionarilor a aprobat ca debitoarea să propună un plan de reorganizare. Un plan de reorganizare despre care omul de afaceri Gigi Axinte, cel care deține compania de construcții (fostul Trust de Construcții Industriale, înființat în 1964 și preluat de Axinte în 2000)  spune că ar fi străin.

Scurt istoric al une insolvențe ce a generat coadă la masa credală

„Nu mai am nicio treabă cu Argecom. Nu știu despre ce este vorba în acest plan de reorganizare. Nici nu mă mai interesează. Am uitat de treaba asta”, a declarat, pentru Jurnal de Argeș, Gigi Axinte. Argecom a intrat în insolvență în anul 2012, când cifra de afaceri a companiei ajunsese la doar 70 de milioane de lei, față de 136 de milioane, în 2008, iar datoriile către creditori atinseseră valori uriașe. Printre cei care așteaptă la masa credală în dosarul insolvenței Argecom se numără Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., DRDR Bucureşti, S.C. Electrica S.A., Camera de Comerţ bilateral România Turcia, S.C. Metabet, Primăria Pitești, Trans Service Company Piteşti, S.C. Construct Consorţium S.R.L., Compania de apă Oltenia, Alcadibo Trading, Construcții Drumuri şi Lucrări de Artă S.R.L., S.C. Suct S.A. Suceava, Intens Prest S.R.L., S.C. Grup Industrial Filler și Pulberi dar și bănci. Numai Piraeus Bank și BRD revendică aproape 30 de milioane de lei cumulat.

Creditorii toți au de recuperat peste 17 milioane de euro, Axinte singur s-a înscris cu 5 milioane

Gigi Axinte nu mai are niciun cuvânt de spus în dosarul insolvenței Argecom, ca proprietar al companiei. Tribunalul Specializat Argeş a dispus, încă din 2013, ridicarea dreptului de administrare al debitoarei S.C. Argecom S.A. în favoarea exercitării acestuia de către administratorul judiciar S.C. Mit Insolv SPRL – Filiala Argeş şi administrator judiciar Mincu şi Asociaţii SPRL. Între timp, aceștia s-au schimbat, ultimele două firme de insolvență care s-au ocupat de procedură în cazul firmei lui Axinte fiind CITR Filiala Bucureşti SPRL și ZRP Insolvency SPRL (actualul administrator judiciar).
Chiar dacă i s-a ridicat dreptul de administrare, Gigi Axinte așteaptă încheierea procedurii insovenței firmei sale din postura de creditor. Omul de afaceri piteștean este înscris la masa credală a Argecom cu peste 26 de milioane de lei, o creanță mai mare decît cele deținute de Piraeus Bank – 22,9 mil. lei, BRD – 7,5 mil. Lei, Iveco Capital Leasing IFN – 7,2 mil. lei, Euro Construct Trading – 2,2 mil. lei, ori Societatea de Construcţii în Transporturi Bucureşti – 1,2 mil. lei.
Celelalte două firme ale lui Gigi Axinte sunt și ele înscrise la masa credală a Argecom cu peste un milion lei (Corint S.A. Târgovişte – 728 mii lei și S.C. Trustul de Autostrăzi Drumuri şi Poduri – 567.104 lei).
În primăvara acestui an, una dintre băncile creditoare, BRD, a cerut falimentul Argecom, un punct din care nu s-ar mai fi putut vorbi de nicio redresare a societăţii. Banca și-ar fi recuperat însă sumele din creanțe, la fel ca și ceilalți creditori, inclusiv Gigi Axinte și firmele sale. Doar că instanța a respins solicitarea băncii, iar acum se judecă aprobarea planului de reorganizare.

Și-a înstrăinat Gigi Axinte bunurile în scopul de a-i păcăli pe creditori?

Pe 27 septembrie, la Tribunalul Argeș, are loc un nou termen al unui proces, pe fond, și în care Pireus Bank apare drept reclamant, în vreme ce pârâți sunt Gheorghe Axinte, soția sa Adela și fata lor, Maria Alexandra. Dosarul a urmat un drum sinuos pe calea instanțelor de judecată dar partea cea mai interesantă este subiectul acestei acțiuni introduse în instanță de instituția financiară. Obiectul dosarului care a intrat pe rolul Tribunalului Argeș în august 2015 îl reprezintă deci acțiunea pauliană revocatorie. Sunt atacate în acest fel două contracte de vânzare – cumpărare  din 2012 ale familiei Axinte. Și specialiștii în drept ne spun că „acţiunea pauliană este acea acţiune prin care creditorul solicită să fie declarate inopozabile faţă de el actele juridice încheiate de către debitor în frauda intereselor sale, cum sunt cele prin care debitorul îşi creează sau îşi măreşte o stare de insolvabilitate. Rezultă că acţiunea pauliană este un instrument juridic prevăzut de lege pentru protecţia intereselor creditorilor împotriva fraudei debitorului.”
Ceea ce nu vine decât în sprijinul unei informații care circulă în rândul creditorilor, speriați, ai lui Axinte care, înainte de a se declara senin detașat de tot ceea ce înseamnă Argecom și implicit problemele firmei, și-ar fi vândut bunurile. Este vorba în același context de un credit neperformant acordat de banca Piraeus, de 22 milioane de lei, iar instituția face acum eforturi disperate să-și minimizeze  pierderile numai că… ce să vezi, proprietățile Argecom au făcut…picioare. Se știe că marea parte a societăţilor aflate în procedură de insolvenţă sunt sortite falimentului, deşi planul de reorganizare are ca scop, cel puţin teoretic, redresarea firmei aflate în dificultate. Iniţial, cei aflaţi în impas financiar sunt amăgiți că dacă îşi deschid insolvenţa scapă de uriaşele dări către stat, ceea ce este convenabil pe termen scurt. Cei mai mari creditori sunt băncile, în aceste cazuri.  Instituțiile bancare au cele mai mari sume de recuperat şi fac orice pentru a-şi obţine banii înapoi. În momentul deschiderii procedurii de insolvenţă, unităţile bancare sunt primele înscrise la masa credală şi cer restituirea sumelor într-un anumit grafic, cu tranșe destul de mari.  Veniturile din vânzarea bunurilor în urma falimentului sunt mai consistente decât veniturile pe care le obțin din administrarea stării de insolvență. Condiția este însă ca acestea să… existe.
Alina Crângeanu, Isabela Moiceanu

Articol scris de Jurnalul de Arges

Distribuie!

0 Comentarii