Petre Țuțea a fost unul dintre cei mai urmăriți intelectuali români după punerea sa în libertate, dar, în mod curios, nimeni nu s-a ocupat, până acum, de acest aspect, decât accidental.
A fost urmărit și după 1990, dar și dincolo de moarte. A fost înmormântat la Boteni, conform dorinței sale testamentare, într-un car tras de boi. Acest lucru s-a petrecut la 6 decembrie 1991. Dealurile din jurul bisericii colcăiau de SRI-ști, doar se aflase că participă la slujbă și Marian Munteanu, pe atunci comandantul noii Mișcări Legionare, dar nimeni nu știa (de unde să știe un SRI-ist???) că acesta era un fals legionar, infiltrat în mișcare pentru a o controla și diviza. Așa că ofițerii erau cu ochii în șapte. Ca și presa postcomunistă (un ziarist, acolo, din veghea gardă, Dumnezeu să-l ierte, nu-i dăm numele, de aceea sunt arhive la Biblioteca Județeană).
Dorința testamentară a lui Țuțea nu s-a împlinit. În loc de boi (de unde?), la car s-au pus patru vaci. Păcat că nu există fotografii de atunci decât în arhivele secrete! Slujba a fost una scurtă, pe fugă, nu varianta completă.
Dar nu despre asta doream să scriem aici și acum. În A.S.R.I., Fond „D”, dosar nr. 11 0998, f. 22, descoperim că Petre Țuțea, ca și Constantin Noica, era de părere ca marele savant Mircea Eliade să revină în țară și să se pozeze cu Nicolae Ceaușescu (așa cum făcuse Henri Coandă)! Și toarnă turnătorul la 23 decembrie 1978:
„Petre Țuțea apreciază că o vizită a lui Mircea Eliade în România ar fi binevenită în momentul de față. Prestigiul internațional de care se bucură acesta nu ar face decât să atragă atenția lumii asupra noastră și să amintească tuturor că Mircea Eliade este român, care visează în românește, cum spune Petre Țuțea.
Amănunte în legătură cu această eventuală vizită le știe de la Ioan Alexandru, care i-a relatat că, într-o convorbire recent avută cu Mircea Eliade, acesta susține că îl consideră pe Petre Țuțea «superior sieși» (lui Mircea Eliade; părere pe care o avea și Emil Cioran – n.n.); la care Petre Țuțea, modest, afirmă că îl consideră pe Mircea Eliade «egalul» său. Dacă Mircea Eliade ar veni în țară, Petre Țuțea este de părere că ar trebui să-i facă o vizită acasă. În acest sens, i-ar spune prin Ioan Alexandru să fie anunțat dinainte de vizită, «ca să nu măture în casă și să vadă Mircea Eliade cum trăiește în România un om ca el» (Petre Țuțea). Nu numai că socotește binevenită vizita lui Mircea Eliade în România, dar, spune Petre Țuțea, l-ar consilia pe acesta să se fotografieze cu șeful statului, pentru că, acum, «când România e încercuită și când comuniștii sunt cei care trag la căruța istoriei și a nației, trebuie sprijiniți, fiindcă trag această căruță înainte» Aflând că Monica Lovinescu și grupul de emigranți de la Paris ar fi spus că, dacă Mircea Eliade dă vreo declarație în țară, cei de acolo nu-i vor mai vorbi și nici nu-l vor mai saluta, Petre Țuțea este de părere că «Monica Lovinescu greșește, e o pătimașă, care e ostilă din ură pentru că maică-sa a murit în închisoare, dar ea nu pricepe nici o iotă din conjunctura politică actuală»”.
Culmea, și Mircea Eliade dorea, în acea perioadă, să revină în țară, să fie primit de Ceaușescu (și acesta îl dorea!), să fie numit director al unui Institut de Istorie a Religiilor și Orientalistică. Dar s-au opus vehement „Ieruncii” de la „Europa liberă” (Monica Lovinescu și Virgil Ierunca). Aceștia nu au priceput ce-ar fi însemnat România cu Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu, George Uscătescu, Eugeniu Coșeriu, C.D. Amzăr ÎN ȚARĂ. Sau nu au fost lăsați de americani…
Citește și Petre Dumitrescu, cel mai longeviv actor al teatrului din Piteşti
0 Comentarii