# Avocatul fostului patron de la PIC și-a bazat pledoaria pe nelegalitatea interceptărilor telefonice  # Unul dintre motivele invocate de către avocatul lui Nicolescu ca argument al solicitării de admitere a recursului a fost acela că o declarație a lui Cornel Penescu ”a fost înlăturată, cu toate că aceasta deslușea situația de fapt”
Miercuri 7 mai, la Curtea de Apel București se va rejudeca deja celebrul ”Dosar al școlilor”. Asta după ce, în ședința din 21 martie, completul de judecată de la Înalta Curte de Casație și Justiție a considerat întemeiată cererea de casare a deciziei pronunțate în apel și a trimis dosarul spre rejudecare. În deschiderea ședinței din 21 martie s-au luat în examinare recursurile declarate de inculpații Gheorghe Nicuț, Ion Ștefan, Andrei Călin, Ion Popa, Gheorghe Dumitrache, Grigore Dobre, Constantin Nicolescu, Cornel Penescu, Florian Despan, Ion Nicolae și Tudor Mircea împotriva deciziei penale din 11 noiembrie 2013 pronunțate de Curtea de Apel București. Foarte interesante au fost pledoariile făcute de către avocații lui Nicolescu și Penescu.
Petruț Ciobanu, apărătorul fostului președinte CJ Argeș, a spus printre altele că ”o probă încuviințată și administrată de instanță, respectiv proba cu înscrisuri, respectiv presupusa mită plătită prin sistem bancar, în contul trezoreriei, a fost ignorată cu desăvârșire”. Ciobanu a invocat ca argument al solicitării de admitere a recursului și faptul că o declarație a lui Cornel Penescu ”a fost înlăturată, cu toate că aceasta deslușea situația de fapt.”
Cu adevărat explozivă a fost pledoaria avocatului lui Cornel Penescu (adus din arest la ședința din 21 martie), care s-a bazat pe nelegalitatea interceptărilor telefonice: ”Soluția de condamnare a inculpatului este nelegală și netemeinică întrucât toate probatoriile au fost administrate în mod nelegal. Interceptările convorbirilor telefonice au fost realizate în baza legii privind combaterea terorismului, înainte de începerea urmăririi penale.”

Raportul ISU nu era obligatoriu de depus la dosar

Trebuie spus că în luarea hotărârii din 21 martie, magistrații de la Înalta Curte au analizat atât motivarea sentinței date de judecătorii Tribunalului București, cât și pe cea aferentă hotărârii Curții de Apel.
Deși au fost voci care au spus că raportul ISU lipsește de la dosar, Tribunalul București a arătat clar că acesta nu era obligatoriu: ”Raportul ISU, ca document obligatoriu întocmirii documentației în această materie, nu se cerea a fi depus la dosar, nefiind deci o condiție impusă la nivelul legislației europene pentru obținerea finanțării unui proiect de acest gen. A spune că în lipsa acestui raport Consiliul Județean Argeș a obținut suma de 900.000 de euro de la Guvern pe nedrept este cel puțin exagerat, dacă nu răuvoitor, în condițiile în care acei bani în final au ajuns să fie cheltuiți conform destinației, adică pentru repararea unor stricăciuni provocate de vijelii, unor obiective din zonă, respectiv cele patru unități de învățământ.”

Numele fostului prefect Cârstoiu, menționat în premieră

Dacă până acum numele fostului prefect Ion Cârstoiu nu fusese menționat, acesta apare într-unul dintre argumentele cu care Curtea de Apel București și-a motivat sentința: ”În cele 6 rapoarte întocmite și semnate de prefectul județului Argeș-Ion Cârstoiu și de președintele Consiliului Județean Argeș – inculpatul Nicolescu Constantin cu privire la cele 4 obiective școlare, acestea nu se regăsesc printre cele afectate de inundațiile din anul 2005, regăsindu-se ulterior în anexa la HGR nr. 1277/18.10.2005, completată și modificată prin HGR nr. 295/02.03.2005. Modul în care s-a ajuns ca cele 4 unități școlare să se regăsească în anexa HGR nr. 1277/2005 nu s-a putut clarifica, iar cercetările efectuate nu au putut lămuri aceste aspecte.”
Iată și ce au spus magistrații Înaltei Curți în motivarea deciziei din 21 martie: ”Analizând recursurile declarate, Înalta Curte apreciază că acestea sunt fondate, urmând a casa în totalitate decizia penală recurentă și a trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel București. Se constată că instanța de apel a procedat la reaudierea inculpaților Penescu Gheorghe Cornel și Grigore Dobre și, fără administrarea vreunei alte probe, a pronunțat o hotărâre diametral opusă celei pronunțate de instanța de fond. Or, pronunțarea unei hotărâri de condamnare, în absența readmiterii probelor pe care se bazase hotărârea inițială de achitare sau a administrării altor probe noi, constituie o încălcare a asigurării dreptului la un proces echitabil din perspectiva administrării probelor în procesul penal.”
M.L.D.