Am avut prilejul, recent, să mă aflu în compania unor erudiți gazetari atestați; din scurta conversație, pe bună dreptate, a rezultat că prelungirea repetată a unor teme despre Simfonia Lalelelor oarecum în „extrasezon” poate induce cititorilor părerea că producătorul (în speță subsemnatul) fie este atemporal, fie altă cauză bio-fiziologică îl abate de la cutuma gazetăriei (mai ales că pe tema Simfoniei recidivez de aproape 40 de ani!).
Total de acord cu opiniile exprimate, determinându-mă la o profundă introspecție, obligându-mă să încerc un diagnostic al situației: “Isac este obsedat de Simfonie” nu pentru a mă scuza, ci pentru a evidenția, conform desfășurării edițiilor anterioare, pericolul pierderii de către Pitești a unei comori care nu are încă un piedestal stabil, definitiv, plutind în funcție de soarta pe care i-o decid edilii schimbători, conform normelor democratice.

S-a pus în discuție, cum ar fi de exemplu, după ce trec Sf. Paști, să continue subiecte de presă pe această temă până la Crăciun! Adevărat, numai că aici intervine “drama” Simfoniei. Comit un sacrilegiu forțând asemuirea, dar pentru mai directă comprehensiune mi-l asum, anume că, la schimbarea Înalților Patriarhi, nu se modifică, după vrerea acestora, structura Săptămânii Mari, de exemplu Prohodul să nu se mai cânte sau să se cânte joia, nu vinerea! Biata Simfonie, în valurile istoriei, căreia nu i-am statuat încă o structură definitivă, este supusă permanent limitelor noastre omenești.

Citește și Pastila de frumos. „Sâcâieli” (I). Ultima ediţie a “Simfoniei”, a 42-a, în 2018

Simpozionul tehnico-ştiințific constituit de eminențele care realizează standuri în expoziție, de exemplu, organizat vinerea, componentă de bază la primele ediții, a dispărut sau s-a organizat un simulacru, joia. După dl. primar Valeriu Nicolescu, care i-a respectat structura, având rol esențial în a-i asigura perenitatea, aș remarca, între altele, atenția deosebită acordată participanților, organizatori de standuri, în expoziție. A urmat dl. T. Pendiuc (ceilalți trei primari intermediari, “neesențiali”). Aș menționa creșterea notorietății internaționale (prezența ambasadorilor), Parada florilor, Carele alegorice. Dar și numeroase “lipituri”, precum “Concurs de mâncat mici”, Adi Minune, multă politizare, uneori ș.a. Dl. C. Ionică, edil de tristă amintire, din punct de vedere al Simfoniei, și echipa sa, dl. Apostoliceanu și dl. Zidaru, au condus la degradarea Simfoniei, mai ales a expoziției, la care se renunțase chiar în 2018, în favoarea Târgului de flori, atingând apogeul la defilarea “în cap” în fața mai-marilor de la Centru!

Trebuie remarcat demarajul bun al dl. primar Cristian Gentea, mai ales Lunca Argeșului. Au dispărut, însă, Parada florilor, Carele alegorice, numeroșii ambasadori, animația Târgului de flori. Este bine, este rău, istoria are cuvântul! Oricum, este loc în continuare către sus, cu internaționalizarea expoziției dendro-floricole, a simpozionului, dezvoltarea turismului și îndepărtarea din preajma Simfoniei a dăunătoarei sintagme “merge și așa”!

Şi totuși, deie Domnul ca “încotro” să însemne spre calitate, spre desăvârșire de la un an la altul și cele câteva zile de primăvară pentru noi și generațiile viitoare să însemne prilej de înălțare a gândurilor în liniște și meditație, devenind, astfel, mai buni, mai Oameni!
Dr. ing. Ilarie Isac

Citește și Pastila de frumos. Sâcâieli (II) – pentru mai bine, mai frumos!